Stațiunea ”Valea Lotrului” (Voineasa, Mălaia, Brezoi) a atras venituri proprii de 8,522 milioane lei, o ușoară scădere față de 2023
Valea Lotrului este de departe una din cele mai frumoase regiuni ale României, cu trei localități importante financiar și ca pondere în economia județului, toate trei fiind stațiuni, cea mai recentă Mălaia confirmă faptul că își merită această identitate. Mălaia și Voineas fiind foarte sus, în clasamentul (6 și 11) veniturilor pe cap de locuitor. Populație mică dar venituri mari.
Valea Lotrului are ca target dublarea veniturilor asta dacă se vor concretiza mai multe proiecte pe care cele trei administrații locale le vor aplica, dar cert este că interesul investitorilor pentru turism a crescut în mod constant. S-a mărit numărul de pensiuni iar Brezoi devine un oraș cu un constant număr de turiști, nu doar atunci când avem festivaluri.
Voineasa, sania de vară, prioritatea administrației Năstăsescu
Dacă până acum câțiva ani, stațiunea sindicală era cenușăreasa turismului vâlcean, azi este una aflată în topul destinațiilor sporturilor de iarnă. Efeverscența cu care se construiește în zona Obârșia Lotrului și investițiile publice pe care primăria le implementează în zona Voineasa au produs venituri de 1,628, ceva mai reduse decât în anul anterior. Venituri provenite din turism, ceea ce ne determină să spunem că aici s-a câștigat pariul cu turismul.
Proiectele imobiliare din zona Transalpina sau Obârșia Lotrului sunt din ce în ce mai multe, proiecte care odată implementate vor duce la o progresie exponențială a veniturilor pentru localitatea nord montană a Vâlcii.
”Seriozitate, responsabilitate, predictibilitate sunt lucruri de care au nevoie investitorii care vin să dezvolte aici afaceri. Și evident legalitate. Pentru că zona asta a fost multă vreme subiectul multor dispute în instanță. Am reușit să ieșim din acel labirint și să oferim sprijin total pentru cei care doresc să construiasă turism. Statul ar trebuie să se implice pentru a simplifica mult lucrurile care mai mult împiedică decât să faciliteze turismul. Avem un proiect amplu de turism, mă refer la sania de vară, care va completa peisajul nu doar iarna. Aceste este proiectul la care lucrăm. Se investește aici și e bine, vin mii de turiști la Voineasa și asta este bine, la Vidra, din păcate, precum și în zona sindicală din Voineasa, lucrurile suntt așa cum le știm. În declin. Rămân singurele găuri neagre, cine știe unde am fi fost azi în clasament dacă sindicatele nu și-ar fi bătut joc de propriile bunuri. Din păcate nu avem nicio putere. Poate că domnii de la sindicate vor vedea ce se întâmplă în jurul lor și vor dori să participe și dumnealor la dezvoltarea turismului în Voineasa. Așteptăm ca și guvernul să înțeleagă că trebuie să ne sprijine”, spune primarul Gabriel Năstasescu.
În Voineasa toate drumurile sunt asfaltate, rețeaua de apă acoperă 90% din localitate, canalizare peste 50%. Școala este modernizată, centrul cultural este depus pe CNI, dispensarul medical este unul modern.
Primăria este digitalizată. Aici se vor amplasa mai multe stații de încărcare electrică: 6 la Domeniu schiabil și una în Voineasa.
Prețul de vânzare la metrul pătrat în intravilan este între 25 și 40 de euro.
În prezent locurile de cazare de la Obârșie – Transalpina se apropie de 500 și în cursul anului, odată cu inaugurarea unor noi structuri de cazare, acestea vor crește. În prezent sunt insuficiente pentru miile de turiști care vin să schieze dar în următorii ani lucrurile se vor schimba.
Mălaia, top destinații turistice rurale în România
Este localitatea rurală care se luptă pe podiumul național ca destinației turistică, comuna vâlceană aflându-se în majoritatea clasamentelor pe una din cele 3 poziții, fiind considerată comuna cea mai frumoasă din România.
Cu peste 150 de locuri de cazare, cu zone spectaculoase din punct de vedere geografic, cu zeci de cascade, cu chei unice în România, cu nu mai puțin de 4 lacuri, Mălaia este în topul național al zonelor rurale frecventate de turiști. Doar în ultimii doi ani au fost emise aproximativ 10 certificate de urbanism pentru structuri de cazare, comuna Mălaia cu peste 2,18 milioane de lei (1.267 venituri estimate pe 2024) este pe locul 6 în Vâlcea, la venituri pe cap de locuitor.
”Acest succes înseamnaă accederea firească într-o altă etapă, o altă ligă, a stațiunilor montane care se pretează la a face turism de excelență. Înseamnă ca în viitor Mălaia va avea trasee clare de drumeție, va apărea pe mapa națională a turismului, va avea sporturi de iarnă, va fi inclusă în programe europene care vor spori oferta turismului. Ce facem noi? Noi aducem utilități, extindem rețele de apă, punem asfalt, reabilităm drumuri, suntem receptivi la investitori, dăm o identitate acestei localități”, susține primarul Gheorghe Dinculescu.
Se poate spune Mălaia s-a impus în turismul vâlcean, gradul de ocupare de sărbători al stațiunii a fost atins, se deschid noi pensiuni, noi structuri de cazare, se contruiesc cabane, case de vacanță, avem un frumos Dino Park, care a devenit atracția copiilor.
Asta pe lângă zona de cascade, trasee și alte oferte unice de care dispune Mălaia. Una dintre cele mai bogate, mai frumoase și mai elegante localități vâlcene.
Mălaia este o localitate care menține un ritm accelerat de creștere, lucru de altfel firesc având în vedere potențialul uriaș pe care îl deține și încă neexploatat. Mălaia poate fi un punct important rutier dacă se vor concretiza pe viitor mai multe proiecte de infrastructură care să lege localitatea de Horezu prin Vârful Romani și de Polovragi prin curmătura Oltețului.
La Petrimanu se poate dezvolta o microstațiune montană dat fiind arealul și spectaculozitate peisajului, punându-se astfel în valoare unicitatea Cheilor Latoriței, unul diuntre cele mai frumoase canioane din România.
Și nu în ultimul rând, Mălaia deține pe teritoriul său porțiunea de 2000 de metri din șoseaua Transalpina și o foarte mare bucată din drumul ”Strategica”.
Brezoi – gazele vor schimba geografia economică a zonei, susține Schell
Capitala de nord a Vâlcii. Este orașul cu o creștere a veniturilor, la aproximativ 4,713 milioane de lei, orașul care deține titulatura de stațiune turistică de interes local.
Este cel mai bun model de cum se poate transforma un oraș care ar fi putut îngroșa seria sumbră a fostelor orașe industriale socialiste care după anii 90 au falimentat. Brezoiul era spre finele anilor 2000, lanterna roșie a economiei vâlcene. Un oraș prăfuit cu fantome ale industriei socialiste, plin de șomeri, cu o demografie în declin, cu o migrație a forței de muncă spre străinătate. Un oraș închis, ghetoizat, paralizat, fără viitor, botezat în argoul local, Twin Peaks.
Nimeni nu ar fi dat vreo speranță acestui târg uitat de la confluența Lotrului și a Oltului. Numai că minunea s-a produs, în doar 7 ani, orașul se află pe harta lumii, drept capitală culturală a României, aici se practică o formă inedită de turism. Turism montan combinat cu turism cultural, o renaștere care a resetat total esența orașului, un fenomen care a antrenat toată populația la un proiect unic, un proiect care pus orașul în calea turismului.
”Avem proiectul de gaze, de departe cea mai importantă investiței a acestui an. Care va schimba radical întreaga zonă, din punct economic, imobiliar, turistic. Avem pregătite investiții cu fonduri europene, mă refer la amenajarea albiei râului Lotru, o Via Ferrata”, spune primarul Robert Schell.
Orașul s-a schimbat, este unul viu, dinamic, în care tranzacțiile imobiliare au crescut, vin investiții, sectorul hotelier se extinde, este orașul evenimentelor, al taberelor de muzică, din orașul industriei a devenit orașul serviciilor, este un upgrade al societății vâlcene și mare parte se datorează colaborării dintre administrația locală și antreprenorilor, a celor care știu să producă evenimente.
”Brezoi devine un concept, este o stare, asta am reușit să facem și asta grație tuturor partenerilor care au contribuit la asta. Drumul este unul care ne duce acolo unde vrem și mulțumim pentru asta locuitorilor care se implică și au înțeles că este o mândrie de a locui în orașul în care anul concertează zeci de artiști din întreaga lumea și sute din România”, conchide edilul din Brezoi.
Aceasta este Valea Lotrului, o zonă care în doar 10 ani s-a schimbat radical, devenind o pondere economică importantă în arhitectura economică și culturală a Vâlcii. În 2024 avem însă o stagnare a veniturilor, se învât în jurul valorii de 8,5 milioane lei, un avertisment pentru cei trei primari ca lucrurile să nu se gripeze. Domeniul schiabil Transalpina este în al 4-lea an de funcționare normală, Mălaia este stațiune turistică, Brezoiul este capitala de vară a muzicii din România. Deci abia s-a conturat acest brand al Văii Lotrului iar dacă se menține această turnantă, Vâlcea va avea de câștigat consistent de pe urma acestor trei localități. Depinde de o strategie care să înglobeze totul.
Liviu POPESCU
