Sprijin material şi financiar oferit de Gigi Becali, monahilor de Mănăstirea Pătrunsa

Enoriaşii care au participat la slujba de Bobotează la Mănăstirea Pătrunsa au avut surpriza de se întâlni cu finanţatorul echipei FCSB, Gigi Becali, cunoscut de altfel ca un om credincios şi apropiat de cele sfinte.

Gigi Becali a declarat că auzise de celebra mănăstire vâlceană din Masivul Buila Vânturariţa, vechi cuib al partizanilor din munţi, şi a dorit să participe la o mare sărbătoare la acest lăcaş de cult.

Potrivit primarului din Bărbăteşti, Constantin Banacu, Gigi Becali a stat la întreaga slujbă, s-a cazat la mănăstire şi pentru a fi prezent şi la slujba de Sfântu Ion, unde a respectat canoanele lăcaşului de cult şi a şi cântat împreună cu călugării cântece religioase.

Mai mult, finanţatorul Stelei a făcut o importantă donaţie în bani, alimente şi haine pentru clerul acestui lăcaş de cult dar a promis şi că va oferi utilaje pentru amenajarea drumului de acces spre Sfântul Lăcaş de Cult, unde în sezonul rece este foarte dificil de ajuns.

Atestat documentar la 1503, schitul Pătrunsa, aflat la 7 kilometri de orice drum de acces, stă mărturie a vieţii monahale tipice sihaştrilor din legendele româneşti. Aici nu este o mănăstire aşa cum sunt cele de jos, cu ziduri de cetate, cu un perimetru definit, aici este, calea spre dumnezeire, prin izolarea de ale lumii trebuinţe.

Nu există drum de maşină, nu există curent electric, nu există nimic din ceea ce ştim noi a fi civilizaţie. Nu există nici turişti pe aici. Dacă până la Iezer şi Pahomie există drumuri judeţene amenajate, pentru Pătrunsa, nu există decât un singur drum, o potecă de munte, printre stânci, pe maluri de pârâuri, un fel de drum al iniţierii. De altfel aici, pentru a putea fi acceptat în viaţa călugărească de obşte trebuie să treci printr-o perioadă de ascultare şi apoi te apropii de Dumnezeu prin roba de monah. Chiliile se găsesc de jur-împrejurul bisericii, nişte mici colibe simple, unde călugării preferă să stea în post şi rugăciune.

I se spune sora Frăsineiului pentru că aici, chiar dacă femeile au voie să ajungă, nu au voie să rămână peste noapte. Această mănăstire a fost ridicată în semn de salvare şi izbăvire. După legendă, Schitul Pătrunsa a fost ridicat de episcopul Climent al Râmnicului, în amintirea mamei sale, Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, care în timpul unui refugiu din calea unei invazii turceşti, l-a născut pe viitorul episcop pe aceste meleaguri. Biserica veche este de mici dimensiuni şi este construită din ziduri groase de piatră şi cărămidă.

În 1806 a fost refăcut de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru şi postelnicul Bărbătescu şi s-a terminat de zugrăvit, în iulie 1808, pictura murală fiind semnată de zugravii Ioan din Ocnele Mari, Nicolae diacon şi Ion, menţionaţi în inscripţia de la proscomidie.

AP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *