Soldaţi din Primul Război, îngropaţi de vii în tranşee, descoperiţi în această vară la Perişani

Perişaniul a fost, în această vară, locul unei descoperiri epocale, care va duce, probabil, la clarificări istorice şi la delimitări cu privire la linia frontului românesc în Primul Război Mondial.

În zona Poiana Spinului, mai mulţi localnici au dat din întâmplare peste nişte şanţuri care, la prima vedere, păreau naturale, formate, probabil, în urma unor şiroiri de ape. Însă, privindu-le mai atent, s-a văzut că ele au formă circulară, cu o mică movilă spre interior.

Cercetate mai îndeaproape, au revelat o imagine macabră, pur şi simplu înfiorătoare. Din pământul adus de ape au început să iasă la suprafaţă falange şi, apoi, schelete întregi. Oseminte umane. Este vorba de soldaţi români căzuţi la datorie în octombrie 1916.  Doi dintre aceştia  au fost găsiţi în picioare, îngropaţi de vii. Lângă ei, armele, gloanţe nefolosite, echipament militar.

Primul Război1Săpăturile s-au extins şi alţi soldaţi au fost găsiţi sfârtecaţi de obuze, cu picioare lipsă,  cu mandibula sărită. O imagine care aduce, din timpuri, povestea unei nopţi groaznice din 1916, când o întreagă companie a fost efectiv decimată de Corpul Alpin Bavarez, ultima redută a acestui front fiind aici, la Perişani.

România intră, în vara anului 1916, în Primul Război Mondial, dar, după o scurtă ofensivă spre Sibiu, soarta războiului se schimbă. Trupele austro-germane au început ofensiva pentru forţarea şoselei Câineni-Titeşti-Sălătruc, care le-ar fi deschis calea spre Curtea-de-Argeş şi partea de sud a ţării (Muntenia).

Iniţial, încercările trupelor germano-austro-ungare au fost respinse de români, cu pierderi grele, după lupte înverşunate, în care s-au distins, printre alte unităţi, regimentele 44 Argeş, 2 Vâlcea şi 1 grăniceri. Întărit cu detaşamente din diviziile 8 şi 9 bavareze şi apoi cu Divizia 218 germană, inamicul va deveni superior din punct de vedere numeric şi ca armament, deşi fusese adusă şi de către trupele române Divizia a XIV-a, retrasă din Carpaţii Răsăriteni. În cele din urmă, bazinul Grebleşti-Titeşti-Perişani şi, apoi, linia Călimăneşti-Scăuieni Şuici au fost ocupate de duşmani, după o rezistenţă de circa două luni a românilor.

Luptele din zona Poiana Spinului sunt de un dramatism greu de scris în cuvinte. Fortăreţele româneşti din pământ au rezistat eroic, niciun soldat nu a părăsit această linie a frontului. Deşi se confruntau cu Corpul Alpin Bavarez, un corp de elită german. Aici a murit şi prinţul Bavariei, fiind împuşcat mortal în stomac de o patrulă românească.

Revenind, nemţii au reuşit să spargă linia frontului după două nopţi de artilerie grea, au coborât spre Cozia şi apoi au încercuit Poiana Spinului. O întreagă companie românească a pierit, cu excepţia a doi supravieţuitori.

Zecile de soldaţi care au fost găsiţi în această vară sunt eroii acelei companii. Rămăşiţele lor vor trebui analizate, identificate şi returnate apoi urmaşilor din prezent, pentru ca generaţiile de azi să-şi îngroape creştineşte străbunicii care, în nopţile crude ale lui octombrie 1916, au apărat cu viaţa pământul românesc.

Mihai IONESCU

3 comments

  • VICTOR TOMA

    Cinte lor EROILOR -NOSTRII !

  • Tănăsescu Petrica

    Din documentele pe care le dețin este posibil ca unul din cei doi supravietuitori din noaptea de 16octombrie sa Fi fost chiar strbunicu meu Tănăsescu Matei

    Mă puteți contacta la tel 0749093138

  • bond .james bond

    Se face piele dw gaina numai cind ma gandesc …..dar sa mai fii si acolo pacat prt singele varsat .Si hoti ne vand tara bucata cu bucata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *