Slătioara unul dintre magneții migrației orășenilor spre rural

Oamenii pleacă in corpore către mediul rural, în căutarea unor locuinţe cu verdeaţă şi lipsite de poluare.

Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

„Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000-15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din ur­ban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“,  a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucu­reşti. El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.

Slătioara este chiar subiectul unui studiu național care include și alte comune, unde s-a înregistrat un flux considerabil al celor care se mută la țară.

”Slătioara nu este o comună metropolitană. Cred că am putea împărți și această migrație. Una este mutatul la Vlădești sau Mihăești, localități care pot fi definite cartiere extinse ale municipiului. Slătioara intră în analiza comunelor de munte, unde natura, aerul curat, lipsa aglomerației, utilitățile, sate liniștite, lipsa infracționalității. Sunt aspecte care atrag familiile de categorie mijlocie ca venituri, familii care lucrează de acasă, sunt fi antreprenori, fie au joburi legate de capitală. Dar pot lucra de acasă. Este un aspect care pentru noi, ca primărie ne obligă să ne raportăm la așteptările acestei noi tipologii de populație. O populație care chiar dacă a abandonat orașul dorește și este firesc, condiții de oraș”, spune primărița Camelia Romcescu.

Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. Spre comparaţie, în 1990, aproape 550.000 de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

„Ce nu vedem în datele statistice este situaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, dar care nu apar în statistici pentru că nu şi-au schim­bat domiciliul în buletin. În esenţă, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor: pan­demia“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

Încă din toamna anului trecut, dezvo­ltatorii imobiliari şi consultanţii declarau că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, mai ales că firmele au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *