Slătioara rămâne cea mai căutată destinație imobiliară pentru bucureșteni, doljeni și vâlceni

Rata migraţiei din urban către rural este mai mare faţă de migraţia celor care aleg să se mute la oraş în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2020 de peste 200.700 persoane, de peste cinci ori mai mare faţă de anul 2000.

Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2020, numărul acestora s-a redus la 100.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendinţa conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viaţa de la sat în locul celei de la oraş.

Iar motivele sunt multe – oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, viaţa liniştită şi sănătoasă de la ţară, precum şi un cost al vieţii mai scăzut.

Printre  categoriile de oameni care ar face această tranziţie, se numără freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să îşi reînceapă viaţa, mai sunt şi câţiva din afara ţării care au început să revină în satele româneşti să reconstruiască și nu în ultimul rând românul din clasa mijlocie care are un venit net de 1000 de euro, cel puțin și care doresc să se mute cu familiile la țară.

Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, şi-a dat viaţa de la oraş pentru cea de la ţară. Ideea înfiinţării unui proiect care îşi propune să ajute oamenii ce îşi doresc să facă această tranziţie a venit în perioada pandemiei, când a simţit nevoia unei comunităţi din care să facă parte în satul în care stătea.

Proiectul său, „Nişte Orăşeni”,  îşi propune să îi ajute pe cei care îşi doresc să facă tranziţia de la oraş la sat printr-un ghid unde regăsesc informaţii de la costul unei case, până la comunitatea şi mediul natural din care urmează să facă parte.

„Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la ţară şi de acolo am simţit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune şi frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, iniţiatorul proiectului Nişte Orăşeni.

Scopul ghidului Nişte Orăşeni este acela de a aduce informaţii multe şi relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziţie. Totodată, ghidul se adresează şi administraţiilor locale din mediul rural şi grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunităţi dornice de atragere de noi locuitori.

„Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri şi au fost şi clienţi ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ştefania Cristescu, manager marketing şi Comunicare, în cadrul Patria Bank.

Pentru demonstrarea fiabilităţii acestei abordări, Nişte Orăşeni  a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din judeţul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialişti din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.

La peste un an de la lansarea proiectului, administrația din Slătioara spune că a fost inspirată această alegere.

”Dacă ne raportăm la migrația orășenilor spre Slătioara, putem spune că a fost o decizie inspirată această alegere. Vreau să menționez că nu doar vâlceni au venit la Slatioara. Avem familii din București, din Dolj, din Constanța care au ales o locuință aici. Ce le place? Evident geografia zonei. Și nu în ultimul rând nivelul de investiții în utilități, pe care noi aici le avem. Urmărim să continuăm aceste lucrări și avem în față PNI, PNRR și bugetul multianual al UE pentru România”, spune Camelia Romcescu, edilul din Slatioara.

Comuna Slătioara este așezată în zona subalpină a Munților Căpățânii, cuprinsă între Valea Cernei, Măgura, cu zeci de case vechi tradiționale, cu păduri de mesteceni, o comună veșnic verde, o oază de liniște și frumos în Depresiunea Horezu.