Sfinxul de pe Cozia, minunea descoperită la Perişani

Sfincşii din antichitate (denumire probabil provenită de la egipteni:Shespankh = statuie vie) reprezentau o fiară cu aspect leonin, având capul unui faraon. Erau, în general, un simbol masculin al forţei, al tăcerii enigmatice, al unui surâs sigur de sine, vag-etern. Cea mai vestită reprezentare a lor era Marele Sfinx din Valea Gizeh, plasat acolo, se spune, drept paznic al galeriilor apusene, de unde se credea că începe soarele să pornească, împreună cu sufletele morţilor, către asfinţit.

La greci, care l-au preluat cam cu un mileniu mai târziu, sfinxul avea o reprezentare feminină. La aceştia simboliza taina în sine, sub aspectul unei leoaice având cap de femeie, aripi şi sâni.

În Cozia există, până în prezent, peste 30 de stânci antropomorfe sau zoomorfe de diverse dimensiuni, majoritatea postate în vecinătatea străvechilor poteci ciobăneşti care străbat muntele Cozia. Lista  celor mai reprezentative chipuri de piatră din Cozia: înţelepţii, perisani-1Moşneagul, Bufniţa cu pui, Tătarul, Omul cu glugă, Dacul, Femeia cu coc, Dochia, Băiatul cu fata, Ursul, Bărbosul,  Uriaşul din Foarfecă, Zăvodul,  Cleopatra, Haiducul, Ţuguiatul, Vidra, Vânătorul şi câinele, Faraonul, Animal preistoric.

La noi, denumirea aceasta de sfinx dată megaliţilor carpatici (doar în Carpaţii Meridionali), larg răspândită în ultima vreme, este suspectată de anumite influenţe culte, deoarece a apărut abia prin anul 1936.

Cel mai recent Sfinx din Carpaţii Meridionali a fost descoperit pe Cozia, numai că acest Megalit are o formă unică, prin faptul că prezintă două capete de om.

„În luna septembrie, în Masivul Cozia, am descoperit al treilea sfinx, o stâncă uriaşă, în vârful căreia se văd două capete de om. Se află pe Valea Urloaie; după cascada cea mare, se iese pe versantul stâng până la vârful lui, de unde se vede stânca. Forma stâncii face să arate ca două capete, unul deasupra, cu faţa spre cer, iar celălalt sub el. Asta s-a întâmplat după ce, patru ore, am colindat iarăşi locuri nevizitate de oameni, dar nu-mi pare rău de efort. Pentru a trece dintr-o parte în cealaltă a cascadelor de pe Valea perisani-2Urloaie, în amonte, spre vărfurile prăpăstioase ale Coziei, a trebuit să escaladez mulţi pereţi stâncoşi, a fost foarte palpitant, dar şi foarte riscant uneori. Acum, cât încă toamna permite – şi este o toamnă superbă la Perişani, am vizitat locuri frumoase din comună, puţin explorate şi deloc popularizate. Sunt trasee turistice pe care trebuie să le cartografiem. Am urcat pe vârful Sturu din Masivul Cozia, pe lângă Centrul de Informare turistică şi am coborât (după 2 ore de mers normal) lângă târgul săptămânal din satul Băiaşu. Dar Sfinxul de pe Cozia, Sfinxul cu două capete, este un Megalit care va intra, desigur, în geologie”, spune primarul Ion Sandu din Perişani.

De altfel, cred că cel mai mare Muzeu în aer liber de megaliţi cu chip de fiinţe sunt în Masivul Cozia din Vâlcea.

Mihai IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *