Se construieşte Drumul Mănăstirilor Vâlcene de Sub Munte!

Vineri s-a realizat un pas important pentru proiectul „Drumurilor Mănăstirilor de Sub Munte”. Ceea ce revista „Râmnicu Vâlcea Week” a propus în urmă cu câteva luni şi  prin poziţia primarului Dediu din Păuşeşti Măglaşi, s-a ajuns la o punere în acord a mai marilor judeţului pentru creionarea şi modernizarea unui culoar deosebit care poate deveni cheia de boltă a turismului monahal din Vâlcea.

Astfel, comunele Păuşeşti Măglaşi, Stoeneşti, Bărbăteşti, Costeşti sunt legate rutier printr-un drum care din păcate nu ar fi avut niciodată şanse să fie modenrizat pe toată lungimea sa. Categoria era de drum judeţean dar în realitate dimensiunile sale, parametrii mai exact, nu permiteau decât cu costuri suplimentare o viitoare modernizare. De exemplu, neavând lăţimea carosabilului impusă de normele rutiere, o modernizare a sa prin fonduri judeţene ar fi fost costisitoare, implicând efectiv exproprieri şi lucrări noi.

De aceea primarii din Bărbăteşti, Stoeneşti şi Costeşti au reuşit un lucru formidabil, să-l scoată din această încurcătură legislativă şi să-l transforme în drum comunal, unde parametrii pot fi atinşi.

Includerea acestui traseu monastic pe drumuri locale lasă liberi acum primarii celor trei localităţi să-l propună pentru finanţare pe proiecte europene chiar cu titulatura de „drumul mănăstirilor de sub munte”. De menţionat că legătura cu Păuşeşti Măglaşi este deja în stadiu avansat de reabilitare.

Ce însemană sau ce este acest drum? Acest drum este un mzeu monastic în aer liber, un traseu iniţaitic care pleacă din comuna Păuşeşti Măglaşi, unde avem schitul Sărăcineşti.

„Manastirea Saracinesti – Din actul de danie facut la 7 iunie 1687 de Tanasie Pausescu comisul si Marta monahia (mama sa), catre parintele Stefan – episcopul Ramnicului, rezulta ca mosia in mijlocul careia a fost zidita biserica si cladirile manastiresti fusese a boierilor Saracinesti, de unde ramane si numele manastirii si a satului din jur.

Prima atestare documentara a Schitului Saracinesti dateaza din 1437. Pictura dateaza de la 1717, fiind realizata de Teodosie, Gheorghe si Preda. Dupa cutremurul din 1838 schitul s-a distrus, refacandu-se apoi intre 1855-1857. In 1960 a fost desfiintat si abia in anul 1991 a fost reinfiintat ca manastire de calugarite”

De la Sărăconeşti, pe drumul de legătură cu Stoeneştiul, întâlnim schitul Jgheaburi.

“Schitul Jgheaburi este un schit ortodox din satul Piscul Mare, comuna Stoenesti, judetul Valcea. Minunata bisericuta a schitului, inchinata Nasterii Maicii Domnului, adaposteste o obste de maici ce inalta rugaciuni neincetate pentru binele lumii si mantuirea tuturor”

Din schitul Jgheaburi ajungem prin Bărbăteşti, la schitul Pătrunsa. Pe un drum minunat, care mângâie picioarele Căpăţânilor ajungem la Costeşti unde avem schitul Peri şi mănăstirile Arnota şi Bistriţa. Pe acest drum avem biseicile monument Bodeşti şi Mierleşti, Grămeşti.

Dacă adăugam faptul că la Costeşti avem izvoarele minerale, am defini acest drum ca pe unul din bijuteriile turistice ale Vâlcii.

Toţi cei trei primari – Constantin Banacu, Toma Peştereanu, Gheorghe Dumbravă au exact acest proiect în faţă şi toţi trei edilii, alături de Alexandru Dediu din Păuşeşti ştiu foarte bine perspectivele care se deeschid prin realizarea acestui drum. Acest culoar moanstic va beneficia de pesniuni, de locuri special amenajate pentru turiştii care se vor încumeta să-l străbată, este un traseu de bicicletă, un traseu pentru montaniarzi, este un traseu de week-end, este un drum de pelerinaj.

După toate probabilităţile acest drum va fi terminat în maxim doi ani, mai ales acum după ce a scăpat de chingile absurde ale unui drum judeţean care niciodată nu ar fi avut şanse de reabilitare.

Le urăm succes celor patru primari – din Păuşeşti Măglaşi, Stoeneşti, Bărbăteşti şi Costeşti – în punerea în aplicare a celui mai frumos poate, drum al Vâlcii. care poate fi continuat la capete. De la Costeşti acesta poate ajunge iniţiatic spre Hurezi iar de la Păuşeşti Măglaşi  spre Olăneşti şi Frăsinei. Se deschid multe perspective pentru că în viitorul apropiat Povestea Mănăstirilor Vâlcene, mai exact harta acestora să fie cunoscută de aici până la Paris.

Mihai IONESCU