Școala în pandemie, un experiment ratat, cu efecte dezatruoase pe termen lung

Suntem pe finalul celui mai dramatic experiment școlar traversat de copiii noștri, unul care din punctul meu de vedere este un mare eșec. Vinovată în principal este pandemia dar asta nu înseamnă că tot sistemul de educație din România trebuie absolvit de această vină.

Pandemia a venit ca o negură peste un sistem educațional destul de mediocru, cu profesori slabi, cu școli aflate în penurie de performanță. Este ca și cum am spune, că a venit războiul din senin peste o armată fără arme.

La un an de școală online putem spune atât. Anii școlari 2020 – 2021 sunt compromiși. Iar elevii vor avea în viață, un mare gol, o pungă de vid care va rămâne definitiv în viitoarea lor construcție intelectuală.

Care copii au reușit să supraviețuiască acestui an școlar virtual, în realitatea doar o lungă vacanță școlară la domiciliu? Doar cei ai căror părinți s-au interesat, au investit în meditații sau măcar au habar de materia predată.

Pornesc de la exemplul personal, unde m-am confruntat cu fizica sau geometria, biolgia sau alte materii, precum limbile străine, unde de bine de rău, am relizat că nu mi-au anchilozat cunoștințele mele din vremea școlii. Și unde a trebuit să facem, noi, ca părinți, un serviciu de dascăl acasă, bașca meditații la disciplinele de bază. Pot spune clar însă, cine nu are criteriile de mai sus, au pierdut școala.

Adică, am stat de multe ori și am reflectat la învățământul gimnazial din mediul rural, la familiile cu venituri modeste, pentru care o ședință de meditație de 60 – 70 de lei,  este prohibitivă, părinți care nu au legătură cu congruența triunghiurilor sau diviziunile celulelor, altfel spus, părinți care nu își pot ajuta copiii nici informațional și nici financiar, lăsând totul pe seama școlii…Oare au idee ce dezastru s-a produs pentru zestrea informațională a propriilor copii. Cu precădere în mediul rural, unde sunt dulgheri (caz real) care predau biologie, istorie sau științe?

A fost o etapă sinistră în viață școlarului de azi, cu repercursiuni uriașe pentru viitor. O etapă sărită, pierdută, e ca și cum pe o scară, se sare o treaptă, acolo rămâne un gol, foarte periculos. La această oră nu știm, nu avem habar ce implică faptul că au fost niște note puse din burtă (verificarea caietului, întrebări banale) dar pe viitor vor vedea repercursiunile.

Pot enunța că mai bine de 40% dintre elevi au pierdut școala în acest an. Chiar dacă la finalul pandemiei vor avea note decente. Sunt copii care au pierdut noțiuni elementare, nu mai pun la socoteală, lipsa socializării, a interacțiunii în colectiv, a mediul de echipă, a atenției (cine ar fi capabil să stea 5-6 ore pironit în față unui ecran de calculator!).

În concluzie, școala în pandemie a fost un dezastru, un experiment care va lăsa urme adânci în parcursul copiilor noștri. Din fericire, la această oră, pandemia dă înapoi și sunt șanse foarte mari, ca finalul de an școlar să îi prindă pe elevi în bănci. Măcar este o ultimă adunare, înaintea unei vacanțe oficiale de această dată.

Cum trebuia să fie școala? Fizică. Cu toate consecințele care decurgeau medical de aici. De coronavirus copiii se vindecă, de ingnoranță nu.

Sistemul educațional trebuie să se pregătească de această dată mai bine, pentru că nicidoată nu se știe ca va mai urma. Anul școlar al pandemiei l-a pierdut și nimeni nu-și va asuma vinovăția.