Schitul Pătrunsa devine obiectiv important pe „Drumul Mănăstirilor”

Drumul Mănăstirilor va include şi Mănăstirea Pătrunsa, după cum a declarat miercuri Constantin Banaca, edilul comunei Bărbăteşti.
Potrivit acestuia, Arhiepiscopul Râmnicului, PF Varsanufie, a fost receptiv la această idee şi a promis că va sprijini demersurile autorităţilor locale în efortul de a amenaja drumul de 7 km care duce la de la Bărbăteşti spre Pătrunsa, în prezent neexistând nicio cale de acces auto spre lăcaşul de cult.
„Este foarte bine că Arhiepiscopul Râmnicului vine ca un suport al demersurilor noastre de a include Pătrunsa pe Drumul Mănăstirilor. Este de departe cea mai mare investiţie în turismul monahal din judeţul Vâlcea şi era păcat ca un lăcaş de cult atât de căutat de pelerini să nu aibă o cale de acces. Evident că nu va duce chiar până la poarta mănăstirii, pentru că viaţa monahală de la Pătrunsa este similară Frăsineiului, cu o anumită severitate, şi nu e cazul să aducem picnicuri şi muzica până în curtea bisericii. Dar drumul va ajunge în apropiere cu câteva sute de metri”, spune Banacu.
Acesta consideră că legătura cu Pătrunsa va impulsiona turismul şi pensiunile din localitate, oferind pachete variate pentru cei care vor veni în vacanţă în Oltenia de sub munte.
„Sunt convins că va creşte numărul complexelor turistice din zonă, iar Drumul Mănăstirilor va concura şi va depăşi în viitor Bucovina”, a mai completat edilul din Bărbăteşti.
„Drumul Mănăstirilor” este cel mai complex proiect de turism din judeţul Vâlcea din ultima perioadă, acesta propunându-şi să unească în mod direct, rutier, mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Peri, Jgheaburi, Sărăcineşti, Frăsinei, Ostrov, Cozia, Turnu şi, prin mici ramificaţii, Arnota, Bradu, Pahomie, Iezer, Stănişoara, Berislăveşti, dar şi Surpatele, Govora şi Dintr-un Lemn sau Vârful Romani.
Astfel, nu mai puţin de 19 mănăstiri de patrimoniu din Oltenia de sub Munte vor fi marcate pe acest drum de pelerinaj.
AP
Atentie! Deschiderea totala la turism nu face bine peste tot. Manastirile cu traditie pustniceasca nu au nevoie de asa ceva! Trairea duhovniceasca a pustnicilor va fi greu incercata in momentul in care vor fi asaltati de turisti.
De regula, turismul nu inseamna altceva decat vanzare, avem exemplu la manastirea Cozia. Ce a fost acel loc in vechime si ce a ajuns acum? Totul exista si se face comercial, pentru bani.
ASADAR, UN NU HOTARAT DESACRALIZARII LOCURILOR SFINTE SUB MASCA TURISMULUI!!