Schitul Ostrov – Biserica dintre ape, înălţată cu 6 metri

Agerpres

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este cunoscută prin izvoarele sale minerale mai ales I şi II, de care auzise până şi Napoleon al III-lea. Dar emblema aşezări de pe malul Oltului este dată şi de cele patru mănăstiri aflate la poalele munţilor – Cozia, Turnu, Stânişoara şi Ostrov – ce adună pelerinii aflaţi pe meleagurile Vâlcii, judeţ etichetat de Mitropolitonul Olteniei ca fiind Ierusalimul Românesc.
Biserica dintre ape, aşa cum mai este cunoscut schitul Ostrov din Călimăneşti, are ca act de naştere documentul emis de cancelaria voievodului Radu cel Mare, la 1500.
‘Este atestată documentar ca prima mănăstire de maici din Ţara Românească. Ostrovul va fi, pe rând, lăcaş de rugăciune, loc de surghiun şi penitenţă, incintă ocupată samavolnic, distrusă şi pustiită, teren zguduit de cutremure şi monument istoric deposedat de propriile obiecte de patrimoniu’, după cum precizează Arhiepiscopia Râmnicului.
De ce este schitul Ostrov cunoscut şi ca biserica dintre ape? Râul Olt pleacă din Harghita şi, undeva, la Turnu Măgurele în judeţul Teleorman soseşte la Dunăre. În dreptul localităţii Călimăneşti, Oltul a dat naştere unei insule, singura cunoscută din traseul său itinerar – insula Ostrov.
ostriv 1 Cu o vechime mai mare decât decât a dacilor, după cum spune legenda, insula a fost considerată bijuteria staţiunii vâlcene Călimăneşti, pentru arborii săi seculari – pe care doar ‘zece oameni legaţi în horă îi puteau cuprinde’ dar şi pentru schitul ridicat aici ce adună un număr mare de pelerinii, mai ales de 8 septembrie, la hramul Naşterii Maicii Domnului.
Istoria schitului, ca şi cea a insulei, a riscat însă să fie curmată brusc în 1980. Oltul a fost ales să fie primul râu din ţară regularizat, în sensul că statul român a început amenajarea hidroenergetică a întregului curs, iar amenajarea hidroenergetică Călimăneşti a hotărât demolarea Ostrovului. Nu contau arborii seculari, nici credincioşii. Nu mai puţin de 20 de hidrocentrale se află azi de la Făgăraş şi până la Dunăre construite.
Negocierile s-au purtat mult între statul comunist şi Biserica Ortodoxă Română, în căutarea soluţiilor. Atunci, la insistenţele Episcopiei Râmnicului şi ale specialiştilor (foarte mulţi ingineri din cadrul Ministerului Energiei, directori de şantier), Institutul de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’ din Bucureşti a elaborat un proiect de salvare a bisericii, foarte complex în acea vreme, prin ridicarea acesteia cu 6 metri – una dintre cele mai riscante soluţii aplicate în domeniul restructurărilor de monumente şi a doua lucrare de acest gen executată pe teritoriul României.
Ridicarea mănăstirii a început pe 11 august 1981 şi s-a derulat fără incidente majore, astfel încât monumentul a fost salvat, iar lucrarea a fost considerată drept una dintre cele mai curajoase iniţiative în domeniul restaurării.
ostriv 2Astfel, insula şi mănăstirea există şi astăzi supraînălţate. Insula are formă de arcă, este parcul central al oraşului, iar mănăstirea de maici – Ostrov, situată în partea de sud atrage prin sutele de flori, vişini, linişte, turiştii care sosesc în Vâlcea.
Singura insulă a Oltului este azi o arcă, unde Dumnezeu a dorit să aibă o biserică de această dată – biserica dintre ape, prima care s-a înălţat la cer… . AGERPRES

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *