Sânge artificial creat de o echipă de medici din Transilvania, potrivit “Le Nouvel Observateur”

Oameni de ştiinţă români au creat sânge artificial dintr-un compus sanguin provenit de la anumite nevertebrate marine, informează publicaţia franceză Le Nouvel Observateur.

Potrivit cotidianului francez menţionat, a crea sânge în ţara lui Dracula ar putea reprezenta un clişeu. Totuşi, acest lucru nu a oprit echipa de cercetători români, care a creat sânge artificial pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini. Însă acest sânge nu este destinat, ca în serialul de televiziune ‘True Blood’, să servească drept aliment (faimosul Tru Blood) pentru vampirii cu probleme de adoptare în societate: el va putea fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, subliniază publicaţia franceză.

Una dintre soluţiile pentru a face faţă scăderii donărilor de sânge o constituie fabricarea de sânge artificial, capabil să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi fluidul care circulă prin venele oamenilor. Un obiectiv nu atât de simplu de realizat, deoarece celulele sangvine posedă caracteristici destul de particulare. Începând cu globulele roşii, sau hematii, care asigură în organism transportul de oxigen din plămâni spre diferite organe şi ţesuturi.

În interiorul globulelor roşii, hemoglobina este cea care joacă rolul de transportator. Diferitele feluri de sânge artificial care au fost elaborate până în prezent încearcă să mimeze acţiunea hemoglobinei, folosind molecule de sinteză precum perfluoraţii (PFC) sau alţi transportatori de oxigen pe bază de hemoglobină (HBOC), în special bovină. Însă aceste soluţii nu sunt satisfăcătoare, deoarece efectele secundare rămân încă destul de numeroase şi eficacitatea oxigenării ţesuturilor este diminuată prin raport cu hemoglobina naturală.

Hemoglobina este atât de eficace graţie unui mecanism numit alosterie, descoperit de Francois Jacob (şi alţii ca el, precum Jacques Monod), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1965, decedat la începutul anului. Acesta a demonstrat că o proteină îşi poate schimba cu uşurinţă forma atunci când este legată de o moleculă. Această modificare spaţială atrage după sine o schimbare a activităţii (augmentare sau diminuare). În cazul hemoglobinei, respectiva moleculă îşi vede afinitatea pentru oxigen crescând pe măsură ce ea capturează molecule ale acestui gaz. Adică, atunci când ea vede oxigenul, ea dezvoltă ”colţi”!

Sângele fabricat de echipa română pe bază de hemeritrină pare să fie mai eficace şi să provoace mai puţine efecte secundare ca omologii săi. Cel puţin, potrivit primelor teste realizate pe rozătoare şi pe celule de sânge din cordonul uman. Cercetătorii speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. Ei estimează că acest nou produs ar putea acoperi necesităţile de sânge în situaţii de urgenţă, în cazul unor accidente sau al soldaţilor răniţi, mai scrie publicaţia franceză

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *