Râmnicu Vâlcea şi Călimăneşti au sărbătorit 626 de ani de atestare documentară

Două localităţi vâlcene – municipiul Râmnicu Vâlcea şi oraşul Călimăneşti – au aniversat marţi 626 de ani de la atestarea documentară, numele lor fiind menţionate într-un hrisov scris în anul 1388 de domnitorul Mircea cel Bătrân.

Râmnicu Vâlcea este continuarea urbană a vechii cetăţi romane Buridava, oraş care număra în primele secole d.Hr. aproximativ 10.000 de locuitori, fiind un important port pe râul Olt. De aici se încărca sarea exploatată în Ocnele Mari şi care era ulterior transportată pe Dunăre în tot Imperiul Roman.

În perioada medievală, Râmnicu Vâlcea este consacrat ca oraş domnesc, apărând sub aceeaşi titulatură în mai multe înscrisuri ale voievozilor din Ţara Românească. În 4 septembrie 1388, Mircea cel Bătrân menţionează ‘în oraşul domniei mele Râmnic’. Mihai Viteazu aminteşte şi el într-un hrisov despre ‘oraşul domniei mele la Râmnic’. Tot aşa, Matei Basarab menţiona că ‘am fost la preumblere peste Olt la oraşul domniei mele la Râmnic’.

Râmnicu Vâlcea este considerat şi inima Revoluţiei de la 1848, când, potrivit documentelor, la 29 iulie în Parcul Zăvoi s-ar fi intonat pentru prima dată actualul imn de stat la României, ‘Deşteaptă-te române!’.

În prezent, Râmnicu Vâlcea, care are 110.000 de locuitori, încearcă să se adapteze economiei de piaţă, una din industriile fanion de până în 1989, combinatul chimic Oltchim, traversând o perioadă critică.

Cel de-al doilea oraş, cunoscut mai mult ca staţiunea Călimăneşti-Căciulata, apare menţionat în acelaşi hrisov al domnitorului Mircea cel Bătrân din anul 1388, ‘binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire… la locul numit Călimăneşti pe Olt’, hrisov care semnează astfel şi actul de naştere al Mănăstirii Cozia.

În perioada ocupaţiei romane, Călimăneşti era cunoscut pentru linia de fortificaţii – Limes Alutan – din care azi se păstrează castrul Arutela.

Aşezarea devine staţiune la mijlocul secolului al XIX-lea, când doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului, apa actualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris.

În prezent, oraşul staţiune Călimăneşti-Căciulata, în afara izvoarelor termale, are o bogată ofertă turistică, care cuprinde patru mănăstiri de patrimoniu – Cozia, Turnu, Stânişoara şi Ostrov, trasee montane care duc spre Vârful Cozia şi un amplu proiect european ‘Mirajul Oltului’, în urma căruia râul Olt va fi folosit pentru navigaţie de agrement, iar în zona centrală se va construi un Aqua-Land.

În ambele localităţi, autorităţile locale au sărbătorit atestarea documentară. La Râmnicu Vâlcea, încă de săptămâna trecută, au fost organizate evenimente culturale – simpozioane, vernisaje, recitaluri de poezie. Marţi, o şedinţă extraordinară a Consiliului Local a marcat printr-o scenetă de teatru, avându-l ca personaj pe domnitorul Mircea cel Bătrân, ziua de 20 mai 1388.

La Călimăneşti, oficialităţile locale au sărbătorit ziua atestării localităţii printr-o slujbă la Mănăstirea Cozia, după care în cadrul şedinţei de Consiliu Local a fost organizat şi un simpozion cultural. AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *