Râmnicu Vâlcea poate fi cuplat de Autostrada Sibiu-Piteşti. Prin amendamentul Timişoara

De departe, cel mai solid argument în cazul susţinerii variantei de autostradă prin Râmnicu Vâlcea este unul care deja se află… pe autostradă.

Altfel spus, autostrada Nădlac – Bucureşti se consideră a fi cel mai scurt traseu pentru tranzitarea României, continuată fiind cu A2 până la Terminalul Constanţa. Bun, până aici.

Ştie oare cineva că această autostradă iniţial era proiectată în linie dreaptă, Nădlac – Sibiu? Adică fără Timişoara. Oraş care se află la 60 de km de traseul iniţial. La vremea aceea, s-a făcut mare vâlvă (exact ca acum) pe tema rămânerii pe dinafară a capitalei Banatului. Şi, după mai multe demersuri ale autorităţilor centrale şi judeţene, s-a rezolvat situaţia, IPTANA, firma care a proiectat traseul A1, a făcut acea buclă pe Timişoara – Lugoj cu revenire la Ilia.

Aceeaşi situaţie s-a repetat în cazul Alba Iulia. Din nou s-a pus întrebarea cum de un municipiu – capitală de judeţ, capitala unirii, să rămână pe dinafară. În acest sens, s-a rezolvat prin proiectarea unui tronson de autostradă, care să lege A1 de A3, din Sebeş până la Turda.

Ne aflăm acum în aceeaşi situaţie, însă cu mult mai lejeră, Timişoara, în varianta iniţială, era la 60 de km de autostradă, Alba –Iulia la 40 de km de A1, Râmnicul, însă, se află la doar 19 -22 de km de varianta iniţială.

Bun, lumea ar spune, Timişoara e Timişoara, nu se compară capitala Banatului cu amărâtul de Râmnic al Vâlcii. Uite că nu e chiar aşa! Râmnicu Vâlcea, raportat la autostradă, nu este banalul oraş de pe malul Oltului, ci Râmnicu Vâlcea înseamnă Olăneşti, Govora, Ocnele Mari, Călimăneşti, plus comunele limitrofe, dezvoltate imobiliar şi industrial, adică o conurbaţie urbană de 200.000 de locuitori,  care, dacă se adaugă turismul, urcă uşor la 240.000 – 250.000. Lucrurile se schimbă, aşadar, cu totul, dacă ne referim la legătura directă a unei conurbaţii cu această populaţie şi o economie destul de concentrată pe arealul Budeşti – Râureni – Băbeni, adică peste 1000 de agenţi economici.

Astfel, CNADNR nu trebuie să privească doar ca pe un moft acest Râmnic al Vâlcii, ci trebuie să vadă conectarea unui pol economic-turistic al unei conurbaţii urbane la autostradă.

În acest sens, insistăm ca parlamentarii vâlceni să argumenteze cu cifre exacte această conurbaţie în faţa celor de la CNADNR. Adică, se poate merge la ăia de la Bucureşti, cu harta Vâlcii, cu cerc cu raza de 20 de km, cu centrul în Râmnicu Vâlcea, şi explicat ălora domni de la CNADNR ce cuprinde acest cerc de la Băbeni până la Cozia şi de la Olăneşti până la Milcoiu. Altfel stau atunci datele problemei, zic eu.

Şi atunci da, avem toate premisele să ne comparăm cu amendamentul Timişoara, în cazul variantei de autostradă care să nu evite Râmnicu Vâlcea.

Mihai IONESCU

One comment

  • Spirleanu Gheorghe

    Daca se urmeaza traseul verde ar fi mai multe avantaje nu mai e nevoie de o bretea destul de lunga care sa lege autostrada de Rm. Valcea iar autostrada daca iese din defileul Oltului faciliteaza conexiunea si cu alte orase din Oltenia.
    Cu stima,
    Spirleanu Gheorghe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *