Râmnicu Vâlcea – Ocnele Mari, cel mai mare pol economic al Daciei Romane?

Într-un articol recent am fost contrazis pe faptul că Buridava romană nu a fost cel mai mare oraş al antichităţii din Dacia ci Ulpia Traiană. Da, corect aş spune, Buridava romană de la Stolniceni a fost al doilea dar, dacă privim în ansamblu cele două Buridave şi le considerăm ca un tot, am putea să ne hazardăm şi să afirmăm că, de fapt Ocnele Mari şi Râmnicu Vâlcea sau mai exact cele două oraşe predecesoare ale acestora, au format primul conglomerat urban după ocupaţia romană.

Pentru că, atunci când romanii au construit oraşul port la Olt, Buridava romană, Buridava dacică de la Ocnele Mari situată la aproximativ 5 km distanţă nu a fost desfiinţată, ba mai mult a fost dezvoltată, nu de alta dar, la Buridava dacică, erau exploatările de sare.

Ce s-a întâmplat de fapta sau care este istoria acestui conglomerat?

Până la cucerirea romană, la Buridava(Ocnele Mari) deja exista o cetate dacică, una care se întindea pe sute de hectare şi care avea ca ramură economică exact extracţia sării. Dacii buri care locuiau aici nu erau tocmai loiali regelui de la Sarmisegetuza. Aveau o anume independenţă iar relaţiile cu Imperiul Roman, cu precădere economice, erau de notorietate până la ocuparea Daciei. Pentru că Impreriul Romna era piaţa de desfacere a sării, adică era principalul importator dacă am vorbi în termeni actuali. La săpăturile de la Ocne s-au găsit la un loc monede dacice şi romane datând din aceeaşi perioadă, anterioară cuceririlor romane. Şi multe alte obiecte de origine romană. Nu ştim ce populaţie avea Buridava dacică dar dacă ne raportăm la arealul actual al sării – Ocne, Buneşti, Păuşeşti, Mihăeşti, se poate estima că numărul dacilor buri era de câteva mii, în acea vreme.

Are loc aşadar ulterior cucerirea Daciei, mai exact a zonei ardelene, pentru că zona dacilor buri a practicat un noncombat şi evident apariţia Buridavei romane, de la Stolniceni, a fost o decizie care a avut categoric premisele faptul că era pe malul Oltului (Alutusul).  De aici sarea se putea transporta în jos spre Dunăre şi de aici în restul imperiului. Cum a fost certificat, Buridava romană este un oraş impunător care aduna aproximativ 10.000 de locuitori, având fortificaţii, port amenajat, o armată proprie, comandament, clădiri private şi publice şi se prea poate şi un guvernator. Este tipicul unui oraş economic de port cu o faună variată, de la comercianţi până la sclavi etc. Avem şi un amfiteatru care asăzi se află pe sub cel puţin 5-6 gospodării din zona Stolniceni.

Întrebarea este dacă între cele două Buridave era o legătură urbană, pe cei 5 kilometri, adică pe valea pârâului Sărat. Categoric, toate săpăturile pentru fundaţiile la casele din Copăcelu şi Troianu au scos la iveală urme de fundaţii vechi, schelete şi alte vestigii care certifică faptul că avem de a face cu un conglomerat urban pe linia Buridava romană – Buridava daciă şi, că pe cei cinci km distanţă erau aşezări. Astfel cei doi poli (zona portuară şi zona de exploatare) formau de fapt un singur centru urbam care era clar mai mare decât Ulpia Traiană din Ardeal.

Dacă mai adaugăm şi faptul că romanii exploatau pe lângă sare şi arborii de tisa din zona Olăneştiului, arbore foarte util atât pentru corăbii cât şi pentru arcuri, se poate aserta fără îndoială că actualul triunghi Râmnic – Ocne – Olăneşti era un centru economic extrem de important şi de întins în acea vreme.

Este până la urmă o istorie de care ar trebui să fim mândri, că aici, la Vâlcea într-un perimetru aflat sub picioarele noastre, dacii şi romanii au construit una din cele mai mari aglomeraţii urbane ale antichităţii, un pol economic foarte important pentru Imperiul Roman.

Dacă includem şi linia de fortifcaţii de la Câineni şi până jos la Rusidava, una din cele mai mari linii de apărarea (Limes Alutan), atunci este clar că importanţa economică a Ţinutului Vâlcii din acea vreme era o prioritate sui generis pentru Roma.

AP