Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Govora, Bujoreni, punctele fierbinți ale alegerilor din 9 iunie
Alegerile din 9 iunie vor oferi la Vâlcea câteva puncte fierbinți, acolo unde, la această oră, fiecare formațiune politică lucrează la strategiile care urmează să fie aplicate pentru desantul final din ultima lună electorală.
Deși oficial, campania va începe pe 9 mai, deja spiritele sunt extrem de încinse, au avut loc și primele ciocniri care anunță ce va urma în aceste 40 – 50 de zile care ne despart de scrutinul local.
Nu întâmplător aceste puncte fierbinți au loc de desfășurare 4 zone bogate ale Vâlcii, primele trei mari orașe (Râmnic, Drăgășani, Băbeni) și a treia comună ca nivel de venituri din județ. La Băile Govora se duce o luptă de existență pentru acest oraș. Ultimii 24 de ani au dus stațiunea vâlceană la limita unei comune sărace, fiind orașul falimentar al Vâlcii.
Indiferent de rezultatul acestor alegeri, edilii care vor câștiga un nou mandat sau un prim mandat trebuie să înțeleagă că aceste localități se află în ipostaza de a fi resetate.
Râmnicu Vâlcea, l-am folosit ca exemplu în alte materiale, trebuie să facă un upgrade serios economic și social, pentru că și-a atins limitele de funcționare a sistemului de dezvoltare. Că va fi din nou Mircia Gutău că va câștiga Virgil Pirvulescu sau Vicențiu Mocanu, toți trebuie să știe că municipiul ori merge înainte ori intră în declin. Pentru că nu mai poate rămâne în acest statut și trebuie să devină un pol de funcționare economic metropolitan. Mafia economică a platormei din anii 2000-2012 a apus, mafie care a ținut orașul și întreaga zonă paralizate într-o buclă nu mai este. Râmnicu Vâlcea ori își împinge limitele și intră într-un proiect de dezvoltare ori se prăbușește. Extindere, expansiune economică, diversificare, educarea elitelor, universitaria, tehnologie, corporații sunt planurile pentru care orașul trebuie să sară o treaptă, să devină viu, să aibă dinamică, să atragă.
E verde, e curat, e ecologic, e ambiental, e admirat de trecători. Bun, asta a fost o etapă reușită. Acum trebuie una nouă. Trebuie să-l creștem economic și social și chiar și demografic.
Toți concurenții trebuie să înțeleaga asta. Că de la nivel de infrastructură (noi bulevarde, noi legături cu localitățile vecine, drumuri expres, noi cartiere, noi zone de birouri, noi investiții private, noi rute de transport, un nou plan de oraș, etc) orașul municipiu trebuie să urce spre o altă perspectivă. Poate că și de aceea, există acum o astfel de dinamică a votului. Oricare dintre competitori va ridica trofeul dumincă pe 9 iunie seara, trebuie să opteze obligatoriu pentru progres.
Drăgășaniul se află la aceeași barieră de a devenit în schimb un Râmnic pe etapa pe care municipiul capitală o încheie. Drăgășaniul trebuie să devină pol municipal. Trebuie să domine zona, să ridice periferiile, să devină o capitală regională de județ. Un centru industrial și de educație. Capitală a turismului viticol și o zonă funcțională pentru cele 5 -6 comune vecine. Să realizeze o conurbație și să-și merite numele de oraș. El este pe hârtie un municipiu, dar nu se comportă ca un municipiu. Și mai ales că are foarte multe premise de dezvoltare, se află lângă Autostrada Ford, lângă un centru industrial puternic, Slatina, într-o zonă viticolă de excelență. Cel care va câștiga trofeul va trebui să gândească o dezvoltare nouă pentru oraș. Un centru economic, independent (financiar, municipiul este aproape de această limită a autofinanțării), să atragă forță de muncă, să se lege prin axe de toate zonele din jur.
Altfel spus, cele două municipii sunt la limita de promovare economică și socială. Râmnicu într-o ligă superioară iar Drăgășaniul în liga de unde pleacă Râmnicul.
Iar Băbeniul trebuie să intre în această ligă a orașelor. Pentru că este un centru care are tot potențialul de rigoare, el închide zona industrială de sud a Vâlcii, deci poate fi un conglomerat economic între municipiu și paralela 45. Edilul care va fi la Băbeni după 9 iunie trebuie să aibă această viziune globală a zonei și să înțeleagă că orașul poate alerga spre dezvoltare dacă devine o capitală a zonei. Și Băbeniul are vreo 4-5 comune vecine dar riscă să se lupte cu Frânceștiul pentru a deveni pol economic. Dar viitorul bine calculat ar putea genera un pol economic bidimensionat Băbeni – Frâncești și atunci toată regiunea poate avea altă dezvoltare. Trebuie de urgență reabilitat drumul Frâncești – Tomșani – Horezu, de departe una dintre cele mai importante șosele secundare din județ. De remarcat această falie industrială: Budești – Râureni – Tătărani-Frâncești. Această limbă greografică lungă de peste 20 de km deține cea mai mare concentrare de companii din Vâlcea. Cum o unim?
În concluzie Băbeniul trebuie să intre în liga de unde Drăgășaniul trebuie să se mute mai sus. Avem așadar trei orașe care trebuie să crească o etapă fiecare, altfel riscă să facă implozie, să intre în declin. Sociologic, antroplogic, oricum am analiza aspectele, fiecare se află (foarte târziu din păcate) la marginea unei noi zone. De dezvoltare, de progres. De aceea primarii care vor conduce cele trei orașe după 9 iunie trebuie să fie foarte motivați pentru a-și duce navele spre o nouă mare. Altfel vor naufragia.
Băile Govora. Aici e cu totul altă discuție. Dacă în cazurile de mai sus, putem vorbi de un play off, aici la Băile Govora se joacă pentru retrogradare. Suntem la play out. Orașul depinde de data de 9 iunie pentru a mai supraviețui. Este singurul din Vâlcea care a urmat destinul orașelor prăfuite din Bărăgan sau Câmpia Română sau cele miniere din Ardeal care s-a prăbușit. Deși este anormal. În Vâlcea nicio localitate nu a căzut, toate au trecut printr-un declin în deceniul 90 – 2000 dar toate și-au revenit, mai puțin Govora. Este exemplul clar al falimentului urban și dacă în următorii 4 ani, va continua la fel, orașul va dispărea și economic, și turistic și demografic. Govora își joacă retrogradarea. Este lupta pentru existența sa pe hartă ca oraș. Nu mai este școală, nu mai este liceu, populația este în cădere liberă, 27% case pustii și 10% în zona de risc, cea mai mare migrație, izolare. Govora are pe 9 iunie o confruntarea pe viață și pe moarte. A stațiunii din păcate.
Bujoreni. Este un caz atipic, pentru o comună dezvoltată dar care nu a ieșit deloc din zona gri, neagră a intereselor, a unei zone încâlcite de tranziție. Spre deosebire de Budești, Dăești, Vlădești și Mihăești, comuna Bujoreni este captivă. Nu a avut nici administrații coerente, a avut persoane nepregătite să gestioneze o comună cu buget bun. (precum era Frâncești în perioada ante-Paraschiv). Este o comună epuizată și obosită care nu și-a găsit un drum, o cadență. Nu are o strategie, toate formulele care au condus primăria au fost forme fără fond, vorbe goale, eșecuri am putea spune. În loc să devină un paradis pentru orășenii care se mută în rural, Bujoreniul a pierdut acest tipar, în detrimentul Vlădeștiului. Se bazează doar pe economica periferică a Râmnicului dar nu a pus nimic în plus. De aceea pe 9 iunie, la Bujoreni se joacă o carte importantă, cu privire la resetarea modului de a se face aici administrație.
Sociologia alegerilor demosntrează astfel că punctele firebinți sunt și cele care au o relație directă cu parcursul orașelor. Nevoia colectivă a electoratului de a se produce schimbări de sens este legată de progresul sau involuția unei localități. Nu degeaba, în aceste 5 localități avem cele mai mari mize la alegerile din 9 iunie. Cu rezultate greu de prezis, la această oră. Asta este și farmecul democrației.
Liviu POPESCU
