Radiografia economică și socială a Vâlcii sudice (Mădulari, Șușani, Gușoeni, Lungești)
Am ales în acest grupaj grupul de comune care se află chiar în extremitatea sudică a Vâlcii, mare parte riverane drumul județean DJ 677 la care am adăugat Lungeștiul și satelitul Drăgășaniului, Ștefănești.
O economie care mult timp s-a bazat pe industria extractivă, comune colectivizate și care acum se orientează pentru a identifica o economie proprie, prin valorificarea resurselor și a potențialului agricol și cel uman pe care îl posedă.
Mădulari
Capitală a industriei extractive, aici grupul OMV având cele mai mari active din zonă, cu o populație de 1.300 de locuitori, Mădulari strânge din venituri proprii, aproape 300 mii lei, sume pe care, edilul Daniel Dimulescu, spune că le-ar putea mări după ce va finaliza complet infrastructura de utilități din regiune. 
”Cred că multă vreme, în comună s-a mers pe o inerție. Cred că 20 de ani, a fost un fel de stagnare, neexistând o strategie de viitor. De aceea, atunci când am preluat frâiele administrației a trebuit să regândim modul de lucru, să aduc o echipă care să fac proiecte și să vedem ce atragem, cum aducem forță economică, cum aducem populație nouă. Pentru că fenomenul îmbătrânirii în cazul comunelor mici este un pericol uriaș care poate duce la dispariția juridică. Noi va trebui să ne ocupăm de utilități, am scos din izolare sate, am desfăcut drumuri care pur și simplu nu mai existau fizic. Am sprijinit inițiativa privată și încercăm să ne facem o carte de vizită”, susține Daniel Dimulescu.
Calitatea vieţii, lipsa locurilor de muncă, condiţiile de locuire şi accesul la dotările publice nu reprezintă factori de atractivitate pentru cei care ar dori să se mute la țară, spune edilul.
În copmuna Mădulari, până acum 3 ani, nu există apă!
Actuala administrație publică locală luptă pentru a transforma și îmbunătăți calitatea vieții, iar primul pas a fost introducerea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.
”Avem trei proiecte pregătite pentru PNI Anghel Saligny: extindere rețea alimentare cu apă pe o distanță de 9 kilometri, asfaltare drumuri în lungime de 6,5 kilometri și înființare sistem de canalizare”, a adăugat Dimulescu.
Șușani
Tot 300 de mii venituri proprii a reușit comuna Șușani să colecteze pe 2021, după cum estimează finanțele vâlcene.
Cu o populație de aproape 3000 de locuitori, localitatea a devenit una din cele mai cooperativizate comune din Vâlcea. Terenurile sunt majoritar arendate iar fermele mici încep să-și spună cuvântul.
Edilul Tudor Daniel Constantin vrea însă și altceva, susținând că fără o activitate industrială, bugetul nu poate să crească simțitor.
”Avem zona Beica. Acolo vrem, poate sună exagerat, dar acolo vrem să creăm un mic parc industrial. Să atragem investitori, cu precădere în producție, care să ofere locuri de muncă, să aducă plusvaloare, să ajute bugetul de stat. Aici a fost un maraton de investiții în infrastructură în ultimii ani, reușind să legăm comuna de județul Olt și de zona Slatinei, precum și de Vâlcea. Realizând un important culoar de tranzit. Avem utilități și cred că este momentul ca resursele să fie exploatate. Îi felicităm pe agenții privați din comumă care fac afaceri și ne dorim să își extindă afacerile să atragem alții”, susține tânărul edil din Șușani.
Prin Programul Național de Investiții a fost depus un proiect care vizează reabilitarea a peste 10 km de drumuri în toate satele, un altul care privește extinderea rețelei de apă în toată comuna precum și înființarea rețelei de gaze naturale.
”În acest an lucrăm la proiecte, multe pe zona verde, avem reabilitare energetică la școli, avem în plan o stație de încărcare electrică. Ce este mai important, în 2022 vom continua investițiile. Vom finaliza de reabilitat școlile, drumul de la Stoiculesti pe situații de urgenta. Prin PNRR mergem pe tot ce înseamnă Green Deal, programele de energie verde, panouri fotovoltaice și orice tip de industrie nepoluantă. Avem în zona islazului Râmești un parc industrial pentru investitori de 19 hectare. Mizez pe faptul că ne aflăm foarte aproape de drumul expres Craiova-Pitești. Totodată așteptăm axele pe bugetul multi-anual al Uniunii Europene”, conchide Constantin.
Gușoeni
Cu aproape 400 mii lei venituri proprii și 1.300 de locuitori, comuna Gușoeni a demarat la finalul anului trecut proeictul rețelei de gaze naturale. Proiect pentru care se zbate de ani de zile să-l implementeze.
O comună aflată în frumoasa zonă viticolă a Vâlcii, cu active industriale, cu ferme, cu potențial economic, pare că odată cu finalizarea investițiilor în gaze naturale își va găsi o cadență economică. 
Creşterea nivelului de trai este principiul primarului din comuna Gușoeni, Nicolae Concioiu, deviză după care îşi pune pe agendă priorităţile. Cunoaşte problemele cu care se confruntă comunitatea şi de aceea pune bază pe reabilitarea infrastructurii şi pe existenţa unei baze materiale locale evoluate. Îl preocupă în mod direct condiţiile de locuit şi de convieţuire şi acordă importanţa cuvenită creşterii calităţii nivelului de trai al locuitorilor, printr-o administrare transparentă, pe principii sociale, economice.
Nicole Concioiu a depus deja două proiecte pe Planul Național de Investiții Anghel Saligny.
”Este vorba de înființarea a sistemului de alimentare cu apa și canalizare 17 km. Toată lumea știe că am fost păcăliți cu Master Planul județului. Unde am stat blocați aproape 10 ani, bazându-ne pe promisiuni care la un final s-au dovedit un fiasco. Un sabotaj direct la standardele de viață ale locuitorilor. Un alt proiect depus prevede asfaltarea de drumuri de interes local pe o lungime de 13.3 km”, spune Concioiu.
Și nu în ultimul rând edilul din Guloeni este preocupat de energia verde. De aceea a depus la Agenția pentru Protecția Mediului, mai multe proeicte care prrevăd reabilitarea din punct de de vedere al eficienței termonergetice a tuturor clădirilor din centrul comunei.
Comuna Gușoeni se detașează deja printr-o localitate care investește în zona verde, aici funcționează deja un parc fotovoltaic dar ambițiile primăriei nu se opresc aici.
Pentru cine nu știe, comuna Lungești este unică prin cea mai lungă stradă din zona rurală a României, dar și prin rezervațiile de liliac, ghimpe sălbatic și berze negre. Este una elegantă, cu cei mai mulți frasini și stejari seculari, iar lucrurile se mișcă, proiectele curg, comuna se schimbă de la an la an. Implementarea proiectelor primarului Tiberiu Costea, cu fonduri guvernamentale sau europene, au ridicat standardul de viață și confort al comunității.
