Constantin Catrina dorește cât mai multe investitii ”verzi” în Crețeni, acesta consideră că viitorul este unul care se va axa pe ecologie, pe energii neconvenționale, pe resurse regenerabile.
”Vrem un mai mult respect pentru natură. Pentru aer curat, pentru o siocietate care aibă ca prioritate sănătatea, ecologia, voluntariatul. Așa vrem să educăm tânăra generație. Pentru o viață sănătoasă, pentru o alimentație cât mai corectă. Am deschis localitatea pentru cei care doresc să investească în ferme, în podgorii, în zona de agro-turism. pentru cei care doresc să se mute de la oraș aici”, spune Catrina.
Edilul are un proiect în acest sens pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a școlii gimanziale, însemnând pompe de de căldură, panouri fotovoltaice, un mediu sănătors pentru educație.
Și ca orice ales local își dorește pentru comuna sa, infrastructură, utilități și servicii de calitate. Pentru rezolvarea acestora, primarul a făcut proiecte pe care le-a depus prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, la Ministerul Dezvoltării.
”Am depus două proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pentru extinderea utilităților. Esste vorba de modernizarea unor drumuri de interes local în lungime de 6,3 kilometri, acestea fiind ultimile drumuri care nu sunt asfaltate în comună. De asemenea, comunitatea are nevoie să aibă și canalizare peste tot, de aceea al doilea proiect pe care l-am depus vizează extindere rețelelor de canalizare în zonele unde nu există și este vorba de o distanță de 7 kilometri de canalizare”, susține Catrina.
Crețeni este o comună care a atras în ultimul an, câteva zeci de familie, jumătate neavând nicio legătură în prealabil dar au fost atrași de farmecul acestei comune, de liniștea și de infrastructură.
În ultimii ani, tendinţele s-au schimbat într-o oarecare măsură – din ce în ce mai mulţi români lasă oraşul pentru sat. Înainte se dezbătea frecvent depopularea zonelor rurale, în continuare o realitate, însă noile hotărâri vizavi de locuire, în special ale tinerilor, oferă o speranţă: că satele s-ar putea revigora la un moment dat. Acest trend a prins şi în străinătate. Publicaţii americane şi britanice ca „The Wall Street Journal“ şi „The Sunday Times“ titrau recent: „Evadarea la ţară. De ce viaţa la oraş îşi pierde farmecul în pandemie?“ şi, mai simplu, „Ghid de mutat la ţară.“ Astfel de „ghiduri“ se găsesc şi la noi. Persoane între 25 şi 44 de ani îşi pun întrebări şi îşi dau sfaturi pe cele 50 de grupuri de Facebook ale proiectului „Mutat la ţară – viaţa fără ceas“
