Productivitatea unui vâlcean este puțin peste jumătatea unui european

Din păcate, un vâlcean deși produce anual bunuri de 22.100 Eur, productivitatea lui este doar la nivelul de 58% din productivitatea medie a europenilor, care produc bunuri în valoare de 38.100 eur.

Vâlcea se află în a doua parte a clasamentului național, depășind totuși județe ca Sălaj 57%, Harghita 55%, Covasna 53%, Mehedinți 53%, Olt 45%, Brăila 57%, Dâmbovița 51%, Ialomița 51%, Călărași 40%, Giurgiu 37%, Bacău 48%, Neamț 46%, Suceava 41%, Botoșani 34%, Vaslui 32%.

La nivel național, România a ajuns la 78% din media UE, cu o valoare stabilită pentru anul 2023 de 29.700 €/loc. față de cele 38.100 €/loc. stabilite pe ansamblul Uniunii.

Așadar în timp ce Nord-Vest și Centru de-abia trec pragul de 70% din media UE, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Sud-Muntenia sunt ceva mai sus de 60% iar situația din Nord-Est este foarte îngrijorătoare, cu o medie de 46% și cinci județe sub pragul critic de 50% din media UE.

De remarcat și faptul că alte cinci județe din Regiunea Sud-Muntenia figurau sub nivelul de 20.000 €/loc., trei  dintre ele (Dâmbovița, Ialomița și Teleorman) fiind doar marginal peste cota de 50%. Cu o singură excepție (Regiunea Centru, unde Brașovul este „la concurență” cu Sibiul), fiecare regiune are un singur județ mai „răsărit”.

Regiunea București – Ilfov – 72.600 €/loc. (191%), București 87.400 €/loc. (229%) și Ilfov 28.100 €/loc. (74%). Și Clujul (114%) și Timișul (100%) pot spune că au ajuns la nivelul mediu de dezvoltare european, în timp ce Gorj (96%), Constanța (92%), Brașov (87%), Prahova (85%) sunt pe aproape iar Sibiul ajunge la media națională de 87%. De reținut, cel mai performant județ din Nord-Est, Iașiul (în absența căruia nu s-ar mai fi ajuns nici măcar la cele 46% consemnate la nivel regional), de-abia contabilizează 63% din media UE.

Așadar, dincolo de atenția acordată polilor de dezvoltare din marile orașe, ar trebui luate măsuri mult mai clare de eradicare a unor întinse zone de sărăcie, cu obiective precise în profil teritorial, de pildă ca toate județele să treacă pragul de 50% din media UE sau măcar trei regiuni din opt să depășească media națională. Inclusiv prin diferențierea substanțială a taxelor și impozitelor locale și redistribuirea preferențială către locuri de muncă și activități productive a resurselor financiare colectate la nivel central.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *