Prezumţia de Vinovăţie, boala românilor în cei 28 de ani de post-decembrism

Poştaşul sigur fură bani din pensii, pădurarul fură lemne din pădure pe mână cu proprietarii, comerciantul sigur te păcăleşte prin adaos comercial, profesorul te fură prin meditaţii, popa sigur face evaziune fiscală când vine cu Boboteaza, primarul fură bani din buget, deputatul sau senatorul face trafic de influenţă, consilierii locali sau judeţeni sigur au firme şi fură bani publici, ziariştii sunt plătiţi, miniştrii fac trafic de influenţă, preşedintele acoperă şi muşamalizează, premierul ia comsioane din vânzarea activelor economiei naţionale, patronul fură din banii salariaţilor, medicul fură cu reţetele, arendaşii fură din producţie…

Toţi românii spun asta. Indiferent dacă doar un poştaş din 10 fură, şi alţi 9 duc la timp pensiile la bătrâni, sau dacă 9 pădurari plantează păduri sau 9 profesori din 10 fac performanţă cu elevii sau sunt deputaţi care chiar se luptă pentru interesul comunităţii…

Aici trebuie lucrat, la mentalitate. Am ajuns, după 28 de ani de post-decembrism, să vedem doar hoţi pe lângă noi, fiecare considerându-ne un fel de călugări, de îngeri, de fete mari, în timp ce, pe lângă noi, colcăie un sistem mafiot, cu bordeluri,  cu tâlhari, de la poştaşul care aduce pensia până la şeful de stat. Pentru că, nu-i aşa, ştim noi mai bine cum stau treburile.

Citeşti în 10 minute Facebook-ul şi ai să vezi cât de proşţi, analfabeţi, mafioţi, corupţi, hoţi, escroci, răi, leneşi sunt românii de lângă noi, cu precădere cei care lucrează în sistemul public.

Asta ar trebui să ne vindece, să ajungem la prezumţia de nevinovăţie, nu una oficială, înscrisă în vreun Cod Penal, promovată de justiţie sau directive europene.

Ci una promovată de noi, de fiecare dintre cetăţenii acestei ţări, de cei care privim la casa vecinului peste gard, la cele 2 maşini din curte şi încetăm să mai spunem: “Ştim noi cât a furat ăsta, să nu-mi spună mie că a făcut-o din muncă cinstită!”

Sau, plastic vorbind, atunci când privim pe stradă o femeie în fustă scurtă, să spunem doar “Uite o femeie frumoasă!” şi nu “Asta e sigur o curvă”.

Abia atunci ne vom vindeca de post-decembrism justiţiar…

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *