Premiile Administraţiilor Locale din judeţul Vâlcea, pe Anul 2018

Alunu – Premiul Centenar Educaţie – 2018

De Ziua Națională, pe lângă manifestările organizate cu ocazia Centenarului,  primăria Alunu merită felicitată pentru că a făcut un gest minunat pentru zeci de copii din comună. Recunoașterea meritelor copiilor merituoși cu rezultate nu a fost trecută cu vederea dimpotrivă, a fost cumva răsplatită, chiar cu ocazia marelui Centenar. În cadrul evenimentului, primarul Cristian Birăruți a premiat cu tablete  toți copii care au participat la diferite concursuri județene și au obținut rezultate bune și cu un laptop pentru cel mai bun rezultat la olimpiada de Romană . De asemenea, au fost premiați și tinerii care au împlinit 18 ani, precum și cuplurile care au împlitit 50 de ani de căsătorie.

”Au fost niște momente festive, unice și încărcate cu emoție cu fiecare dintre cei premiați. Avem niște copii foarte bine educați și silitori. Drept dovadă, stau rezultatele lor la învățătură, la concursuri, la olimpiade. Ei ne fac nouă cinste, iar noi i-am felicitat și premiat cu un mic gest”

Bărbăteşti – Premiul pentru dezvoltarea agro-turismului, crearea satului de vacanţă Valea Otăsăului

La Bărbăteşti, primarul Constantin Banacu, spune că zona din  apropierea Cheilor Otăsăului, pe drumul spre Sfânta Mănăstire Pătrunsa, cu cele 55 de loturi deja trasate, se pretează la coordonatele unui sat turistic.

„Într-o bună parte a Europei, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda acest termen de turism rural sau sat turistic indică zonele care se deosebesc de cele urbane, de coastă sau montane.  Cel puţin pe continentul european – termenul de “mediul rural” are înţelesuri diferite. La noi are sensul de rustic, tradiţional, conservator. La Bărbăteşti, sat de sub munte, ne aşteaptă această provocare. Deja există interes pentru zonă şi ne vom concentra pentru dezvoltarea satului turistic”, spune Banacu.

Mai mult, deja un investitor din Bucureşti intenţionează să concesioneze 3 hectare pentru a dezvolta un complex turistic care să valorifice zona.

Complexul va include pensiuni, bungalouri, zonă de rulote, un mic parc, locuri de joacă dar şi un adventure park. Complexul va fi realizat pe Valea Otăsăului, pe drumul care duce spre schitul Pătrunsa, la poalele Munţilor Căpăţânii.

Berislăveşti – Premiul pentru promovarea drumurilor turistice din Vâlcea

Berislăveștiul s-a preocupat, în timp, pe construirea unei infrastructuri de bază, reabilitarea și modernizarea instituțiilor locale, prin asta ridicând confortul comunității. Releul Cozia a fost și este dintotdeauna un punct de interes pentru turism, numai că drumul de acces impracticabil a fost un impediment în dezvoltarea zonei. Autoritățile județene au conștientizat acest aspect, și s-a început asfaltarea, pe bucăți, a DJ 703 N, Berislăvești – Dângești – Releu Cozia.

”Asfaltarea drumului spre Cozia este prima măsură în dezvoltarea zonei. Anul trecut s-a asfaltat o porțiune de drum, iar luna trecută s-a mai asfaltat încă un kilometru de asfalt, urmează al doilea, dar mai sunt lucrări la podețe. S-a pus piatră spartă, s-a pregătit platforma drumului și apoi urmează asfaltul. Domnul președinte Constantin Rădulescu ne-a promis asfaltarea acestui drum, știind că modernizarea acestuia conduce efectiv la modernizarea zonei”, a declarat primarul Nicolae Popescu.

Budeşti – Premiul Economiei vâlcene, dezvoltarea celui mai mare parc industrial din judeţ

Budeştiul pleacă din start cu mai multe avantaje. Toate ţin de greografia economică dar şi de resursa umană. În primul rând vorbim de o comună aflată în zona periurbană a Râmnicului, fiind aşadar într-un atom care concentrează aproximativ 200.000 de locuitori, ne referim la sfera metropolitană.

Asta este foarte important, dacă o legăm de cele peste 100 de hectare teren aflat în compoziţia Parcului Industrial, acolo unde deja a germinat Faurecia. Aşadar vorbim de un teren uriaş pentru investiţii şi de o resursă de forţă de muncă foarte mare.

„Budeştiul are actualmente o carte de vizită extrem de atractivă în ceea ce priveşte aspectul dezvoltării sale economice, fiind unul din cele mai bine cotate repere de pe harta mediului de afaceri din Vâlcea şi sper eu din România. Investitori cu nume sonore, branduri de înaltă clasă şi-au asociat numele cu Budeştiul şi acestea este doar începutul. Suntem un caz fericit, avem beneficiul unui climat favorabil, atât în ceea ce priveşte poziţionarea geografică, cât şi în ceea ce priveşte accesul facil la infrastructură, perspective unei legături rapide cu Bucureştiul, resurse şi încercăm să promovăm o politică fiscală transparentă, adaptată dezvoltării locale și regionale. Echipa Primăriei Budeşti a mizat mult pe acest aspect în lunile care s-au scurs de la alegerile locale, deoarece am cunoscut în detaliu aşteptările pe care le aveau investitorii de la executivul local şi de la instituţiile care trebuie să răspundă în mod transparent şi prompt nevoilor agenţilor economici”, spune Ionel Vlădulescu, primarul din Budeşti.

Câineni – Trofeul Centenar „David Praporgescu”

„În Anul Centenarului, nu puteam să nu menţionăm printr-un altfel de act, în respect pentru istoria României, pentru istoria Câineniului, un gest care pune definitv un blazon celei mai importante instituţii educative din localitate. Într-un timp sau o eră în care, tinerii de azi sunt poate mai puţin preocupaţi cu istoria noastră, măcar acest nume le va rămâne în memorie. Se vor întreba, cine a fost David Praporgescu, de şcoala mea se numeşte astfel? Dascălii, familia îi vor lămuri şi vor avea poate un motiv în plus de mândrie pentru că au studiat într-o instituţie care poartă numele unui mare român”, a declarat, primarul Ion Nicolae.

Jertfele românilor umplu această vale,  a Oltului, de la Câineni şi până la Perişani. Mai mult, un mare erou şi-a pierdut viaţa la Câineni, este vorba de generalul David Praporgescu. Crucea acestuia se află la intrare în localitate. Din păcate, acest mare erou este uitat. În 1927 a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a acționat în campania anului 1916.

Cernişoara – Trofeul Sănătatea, pentru construirea celui mai modern dispensar din zonă

Oferirea serviciilor medicale în condiţii civilizate se va materializa şi la Cernişoara, deoarece localitatea are o populaţie de circa 4000 de locuitori, iar imobilul dispensarului medical era impropriu pentru desfăşurarea activităţii sanitare. Astfel că, lucrările de reabilitare și modernizare avasează la dispensarul medical, unde au fost aduse deja echipamentele medicale.

”Avem în jur de 4000 de locuitori și aceștia au nevoie de medic de familie, au nevoie să aibă un dispensar adecvat desfășurării activității sanitare. Am început lucrările și  vom aduce dispensarul la standardele normale pentru această activitate. Imobilul se va reabilita, moderniza și dota cu aparatură medicală performantă.”, a declarat primarul Ionescu.

Copăceni – Trofeul Infrastructură – 2018

La Copăceni s-au început lucrările de modernizare a 4,5 kilometri de drumuri de interes local. Proiectul se derulează prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 și va ridica standardul de viață a comunității. Astfel că, Drumul Bazinelor, Drumul Gării, Drumul Pojorâtu, Drumul Gemeni, Drumul Bondoci și Drumul Gătejei vor fi asfaltate, urmând, potrivit primarului Tironel Tâmplărescu a se găsi finanțare și pentru următorul proiect de 4,25 km, proiect care urmează a fi depus pentru finanțare.

”Asfaltarea drumurilor este prioritatea noastră. Copaceniul nu a avut drumuri asfaltate, iar noi ne-am axat doar pe acest lucru. Podul din punctul ACF este gata, acum lucrăm la modernizarea acestor 4,5 km de drumuri, dar mai avem încă 4,25, pe care dorim neapărat să îi asfaltăm. Vom achiziționa și un un buldoexcavator, cu dotările aferente, extrem de necesar pentru primărie, pentru nevoile comunității”,a declarat primarul Tâmplărescu.

Costeşti – Trofeul Turism 2018, pentru realizarea Sectorului Pietreni – Bărbăteşti (drumul mănăstirilor)

Vestea cea mai mare pe care ne-a oferit-o primarul Costeştiului, Toma Peștereanu, este că în octombrie au demarat lucrările la un nou tronson din acest drum. Astfel porțiunea care leagă Costeștiul de Bărbăteștiul va fi asfaltată, fiind deja semnate contractele de execuție cu SC Bebe Trans Rom SRL pentru tronsonul din Costești și o companie din București pentru tronsonul din Bărbătești.

„E o veste mare pentru turişti, pentru localnicii din ambele comune. Este o scurtătură pentru cei care vor să ajungă la Olăneşti. Este o premisă pentru cei care vor să dezvolte structuri hoteliere pe acest drum. Un drum care are panorama Munţilor Căpăţânii, nu greşesc dacă spun că este un drum la fel de frumos ca acelea din zona Alpilor. Un proiect care a demarat acum câţiva ani prinde contur. Anul viitor vom depune un proiect împreună cu cei din Horezu pentru a închide acest sector între Olăneşti şi Horezu. Revenind la acest sector de drum, de acum înainte aşteptăm pe aceia care doresc să investească aici la Costeşti în turism să o facă. Nu au ce regreta”, spune primarul Toma Peştereanu.

„Faptul că localitatea este cunsocută prin sfintele mănăstiri de patrimoniu, prin bisericile rupestre, prin trovanţi, prin cheile Bistriţei, prin locul de refugiu al Reginei Maria, prin bisericile vechi este un fapt îmbucurător. Costeştiul este o comună muzeu, aşa cum este definită, prin zestrea de patrimoniu pe care o deţinem”, spune edilul Peştereanu.

Creţeni – Trofeul Omul Comunităţii

Pe lângă Centru Multifunctional de Servicii Sociale, acolo unde, în condiţii absolut europene, bătrânii satului au parte de socializare, mâncare caldă, tratament medical, comuna Creţeni, în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea implemenetează un alt proiect social, folosind ca locație fosta școală din satul Streminoasa, comuna Crețeni.

Primarul Ion Spîrleanu a declarat că vor beneficia 150 de persoane de o masă caldă și asistență medicală. ”Locația va fi în fosta școală Streminoasa care este comasată și reabilitată complet și 150 de persoane vor beneficia de îngrijire medicală la domiciliu și o masă caldă în sistem catering. Vom angaja cinci persoane, respectiv asistent medical, doi îngrijitori la domiciliu, un șofer și un expert evaluator. Avem peste 500 de persoane în localitate cu vârste de peste 65 de ani și cu venituri foarte mici și era nevoie de un astfel de centru.”, a precizat primarul Ion Spîrleanu.

Dăeşti – Trofeul Dinamica în infrastructură

În doar câţiva ani, 22 de proiecte de dezvoltare au fost implementate, Dăeştiul devenind o destinaţie pentru afaceri, pentru agro-turism, pentru zona imobiliară.

În ultimii ani, în comuna Dăești, au fost finalizate numeroase investiții care au asigurat şi ridicat standardul de viată al comunităţii. Infrastructura s-a modernizat, instituțiile locale, de asemenea, utilitățile, iar gazele sunt pe agenda adminitrației locale.  De asemenea, cultura, învățământul și sănătatea, sunt prioritare și tot timpul în atenția conducerii primăriei.

Un alt proiect ce se va implementa privește construirea unui modern teren de sport, cu vestiare, noscturnă și loc de joacă pe Platoul Valea Albă. Această investiție se va realiza printr-un proiect cu fonduri europene, cu o valoare de 120.000 de euro. Proiectul se va derula prin Grupul de Acțiune Locală și are o valoare de 120.000 de euro. Platoul Valea Albă intră în reamenajare și vom avea un frumos teren de fotbal cu dimensiuni de 90/60 metri,  vestiare și nocturnă. Vom avea și un loc de joacă pentru cei mici, astfel că acest platou va fi locul unde copiii pot practica sporturi în aer liber.

Dănicei – Premiul Social – 2018

Un cămin de asistență socială este noua investiție care se va face la Dănicei. Potrivit primarului Dumitru Pirneci, investiția este finanțată cu 60.000 de euro și se va derula prin Grupul de Acțiune Locală ”Oltul Puternic”.

”Prin acest GAL, am găsit oportunitatea finanțării construcției acestui cămin de asistență socială. Acesta va fi construit pe terenul din imediata vecinătate a sediului primăriei, iar construcția de clădiri noi destinate serviciilor de asistență socială inclusiv dotarea acestora este o măsură tot prin GAL, cu fonduri europene. Am obținut avizele si vom semna contractul de finanțare și pentru această investiție. Centrul va asigura servicii de asistență socială, pentru situații de urgență sau calamități, va fi utilat cu absolut tot ce trebuie, cu spații de socializare, bucătărie utilată, etc” a declarat edilul.

Diculeşti – Trofeul Proiecte 2018

Aşa se dărâmă un mit! Un mit economic despre sudul Vâlcii. Peste tot se spunea că, în timp ce nordul judeţului este bogat, având munte, zootehnie, turism, sudul judeţului, fiind mai oltenesc, se află la limita sărăciei.

Nu e aşa. Dimpotrivă, sudul judeţului Vâlcea devine unul din cele mai bogate ţinuturi, exact prin ramura care a fost cea mai ignorată – agricultura. În sudul Vâlcii, se practică, la scară mare, o agricultură modernă, mecanizată în sistem cooperatist.

Rețeaua de apă potabilă și canalizare din comuna Diculești, potrivit primarului Armand Cupăreanu, va fi extinsă în acest an, urmând ca toate satele și cătunele să beneficieze de această utilitate. De asemenea, Compania Națională de Investiții va demara construcția sălii de sport , iar copiii comunei vor putea ca, pe timpul sezonului rece, să își desfășoare orele de sport în condiții optime. De profesie profesor de sport, Armand Cupăreanu este de părere că ”o sală de sport aduce multiple beneficii copiilor, nu doar la nivel de dezvoltare fizică armonioasă, ci și la nivelul socializarii și al sănătății pe termen lung. Sportul le dă copiilor posibilitatea să își dezvolte abilități într-un mod mai rapid decât în cazul copiilor care nu practică niciun sport. Dorim să înlocuim tabletele si laptopurile cu sportul. Copiii din ziua de azi sunt atrași mai mult de tehnica internetului decât de jocurile copilăriei sau practicarea unui sport. Dorim să organizăm tot felul de sporturi, apoi competiții în ideea de a-i provoca și atrage spre o dezvoltare fizică și emoțională, deoarece, abilitățile folosite sau dezvoltate prin practicarea unui sport, au influență în toate ariile vieții.”

Fârtaţeşti – Premiul de Excelenţă, 

În timpul anului 2018, primarul Nicolae Voicescu a inaugurat mai multe obiective de investiții, iar acum urmează și obiectivul de investiții „Extinderea, reabilitarea si modernizarea Școlii cu clasele I-VIII Rusanesti , comuna Firtățești”

Primarul  Voicescu a declarat că, inaugurarea a avut loc în data de 1 decembrie 2018,  chiar de ziua sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Totodată, în comună se lucrează la mai multe obiective de investiții, respectiv : lucrări de extindere și reabilitare la școala cu clasele I-IV Dozesti, care și aceasta se apropie de finalizare, construirea unei grădinițe cu program prelungit, se modernizeaza dispensarul uman, se vor construi două platforme de depozitare a gunoiului de grajd, modernizarea iluminatului public etc.

Pentru toate aceste proiecte, în număr foarte mare, derulate cu fonduri europene, primarul Nicolae Voicescu a fost apreciat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acordându-i-se un premiu de excelență.

Faureşti – Premiul Educaţie şi Cultura 2018

Administrația publică locală din comuna Făurești, în urma proiectelor implementate, atât guvernamentale cât și europene, are ca țintă modernizarea comunei. Luna trecută, primarul Marius Irimia a dat prdinul de începere la cele două proiectele finanțate prin Ministerul Dezvoltării, respectiv reabilitarea dispensarului medical și a școlii gimnaziale din satul Bungețani.

” Am dat ordinul de începere la extinderea, reabilitarea și modernizarea dispensarului medical, iar după  realizarea aceastei investiţii, am dori să înfiinţăm şi un cabinet stomatologic. Un alt proiect este reabilitarea, extinderea și modernizarea Școlii gimnaziale, din satul Bungeţani, unde învaţă 200 de copii. Mai avem alte două proiecte depuse la Compania Naţională de Investiţii pentru Centrul Cultural şi o sală de sport, iar ultimul proiect depus a fost prin Grupul de Alianță Locală, pentru achiziția unui tractor dotat cu mai multe cu echipamente.”

Edilul a mai declarat că, încearcă să reia și modernizarea iluminatului public, cu fonduri proprii, pentru a definitiva și această investiție. ”În luna august s-au montat 20 de lămpi tip Led pentru probă, iar acum, se vor monta încă 360 de lămpi. Proiectul iluminatului se derulează în rate, pe o perioadă de patru ani, începând din luna ianuarie 2019 și are o garanție de 5 ani.”, a adăugat Marius Irimia, primarul localității.

Galicea – Premiul Infrastructura 2018

De la fântâna Brătienilor se întinde una din comunele celei mai frumoase margini de Olt, un spirit muntenesc adus în harta Olteniei, de la merii de sus spre lişiţele gălăgioase ale deltei de jos.

Istoria legată de Mihai Viteazul, de boierii vlastelini, de lumea aristocrată şi de nebunia din secolele pre-renascentiste, când lumea europeană se aşeza, pregătind frumoasele evoluţii socio-culturale ale secolelor XVII – XVIII este istoria Galicei

Prezentul însă a deschis o toamnă plină de lucrări aici, la Galicea, prin fonduri guvernamentale. Astfel deja s-au semnat contractele de execuţie prin PNDL 2, pentru reabilitare , modernizare și dotare Școala I-IV,  reabilitare, modernizare și dotare Școala I-VIII, reabilitare, modernizare și dotare Dispensar uman și centru permanență. La acestea se adaugă alte 3 alte obiective de infrastructură şi utilităţi: Pod din beton armat 4*21m peste râul Topolog, punct ”Drumul Morii” și punte pietonală Strada Teianca, realizare racorduri la rețeaua de canalizare menajera în comuna Galicea.

Ultima lucrarea aflată în licitaţie şi care, dacă nu sunt contestaţii, ar urma să intre în execuţie în luna octombrie este înființare sistem centralizat de canalizare menajeră în satele Cremenari și Brătia din Deal.

Aşadar sunt 6 şantiere care vor debuta anul viitor în comuna Galicea, comuna care se întinde între o deltă şi dealurile frumoase ale răsăritului de Vâlcea…

Glăvile – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Asfalt, poduri, introducere rețele apă și canalizare, construire grădiniță – sunt lucrări care s-au derulat pe tot parcursul anului în comuna Glăvile.

Primarul Iustin Duicu a declarat că ”…a fost un șantier continuu. Apă și canal în satul Olteanca, apă în satul Jarustea unde nu a fost niciodată, poduri, drumuri. Grădiniță, buldoexcavator. De asemenea, acum, pe final de an, în localitate se va inființa un supermarchet, iar locuitorii vor putea să-și procure mărfurile alimentare chiar de aici, fără a se mai deplasa în oraș. Sunt foarte mulțumit de investițiile care s-au realizat în acest an și sper ca și anul viitor să fie cel puțin la fel de bun”

Goleşti – Premiul Infrastructura – 2018

Următorii 10 ani vor decisivi pentru comuna Golești aflată direct pe culoarul rutier care va lega Râmnicu Vâlcea de autostrada Sibiu – Piteşti. Administrația locală este conștientă de acest avantaj și pe lângă proiectele de introducere apă și canal în localitate, lucrează la un proiect pentru asfaltarea drumurilor. Astfel, luna trecută s-a dat o hotărâre de consiliu local, prin care s-a aprobat finanțarea a doi kilometri de asfalt din bugetul local, parțial pe  trei străzi.

Pe lângă infrastructură, conducerea primăriei s-a implicat și în  asigurarea curăâeniei, astfel că, s-au încheiat contracte de strângere gunoi în câteva sate, urmând ca și în următoarele 4 sate să se încheie aceste contracte. O altă hotărâre a consiliului local privește concesionarea terenurilor cu utilități agenților economici.

Primarul Dumitru Ropină spune că Primăria Golești dispune de cel puțin 10 hectare de teren, dar și imobile, în diferite zone ale localității, cu utilități și care trebuie concesionate, în vederea extinderii investițiilor pe teritoriul comunei.

Grădiştea – Premiul Sanătatea – 2018

Comuna Grădiștea a accesat  anul acesta fonduri europene prin Grupul de Acțiune Locală ”Amaradia – Gilort – Olteț”,  pentru reabilitarea dispensarului medical din localitate. Primarul Ilie Boiangiu spune că imobilul va fi izolat termic, cu panouri de încălzirea apei și modernizat corespunzător. Luna trecută a primit vizita în teren pentru evaluarea dispensarului, iar în curând se va semna și contractul de finanțare pe o valoare de 40.000 de Euro.

”În cadrul dispensarului, pe lângă cele două cabinete medicale vor funcționa un cabinet stomatologic și unul de analize medicale. Întrucât populația este peste 70 la sută îmbătrânită, este nevoie de medici, care să le asigure nevoile medicale și, implicit, de un spațiu adecvat desfășurării actului medical. De aceea, este foarte important pentru comunitate să avem un astfel de cabinet, unul de analize. Oamenii vor să-și facă analizele medicale, iar pentru asta trebuie să se deplaseze la Horezu, iar pentru cei în vârstă este foarte greu”, a conchis primarul Boiangiu.

Guşoeni – Energia – 2018

Infrastructura și utilitățile în mediul rural sunt stimulentul ideal pentru dezvoltarea unei localități, devenind astfel atractivă pentru investitori și, automat, crește și nivelul de trai al comunității respective. Ținând cont de aceste condiții, primarul Nicolae Concioiu, pe lângă proiectele pe care le are în derulare prin PNDL2, în baza unui parteneriat a înființat o centrală fotovoltaică, investiție care va alimenta cu energie electrică toate instituțiile publice locale și iluminatul stradal.

”Parcul fotovoltaic este amplasat chiar pe amplasamentul fostului târg comunal, pe o suprafață de 2000 de metri pătrați. Investiția este rezultatul unui parteneriat cu OMV care a finanțat acest proiect. Panourile solare captează energia solară și o transformă în energie electrică, care va alimenta toate instituțiile din localitate, inclusiv iluminatul public. Lucrările sunt aproape finalizate și începând cu anul viitor vom folosi curent electric de la centrala fotovotaică”, a declarat edilul.

Tot în această perioadă, se lucrează la modernizarea căminului cultural, lucrări care se fac cu bani de la bugetul local.

Lădeşti – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Lădeştiul, cândva centru regional în mijlocul judeţului, este cunoscută azi drept cea importantă localitate de pe Cerna. Comuna prezintă o dispunere pe axa nord sud, de-a lungul Drumului Naţional 65C, drum care traversează pasul Cotoşmanu, unind cele 10 comune din bazinul sudic de capitala de judeţ.

Este aşadar un important nod comercial având în vedere dispunerea sa, aici existând drumuri care merg spre Craiova, spre Horezu, spre Râmnicu Vâlcea. De aceea localitate cs-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului trecut, autorităţile construind aici şi un liceu şi un spital dar şi multe alte instituţii publice descentralizate.

În prezent localitatea se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire dar se speră că odată pusă la punct infrastructura vor exista investiţii care vor atrage forţa de muncă în zonă. Mulţi lădeşteni care lucrează în afară revin şi-şi refac locuinţele, manifestându-şi intenţiile de a investi în sectorul agro-zootehnic.

În prezent autorităţile lucrează la asfaltarea unui nou drum în satul Găgeni.De altfel în luna august au avut mai multe lucrări de refacere a drumurilor neasfaltate. Pentru Căminul Cultural  se aşteaptă răspuns de la CNI, spaţiul respectiv nu a fost reabilitat de 20 de ani.

Lăpuşata – Premiul Omul Comunităţii

Elevii premianți de la școala gimnazială Lăpușata se bucură și se distrează în această vacanță datorită darurilor primite la sfârșitul anului școlar. Gest de omenie al primarului Nicolae Joița a adus zâmbete și mare bucurie la 10 copii din Lăpușata. În ultimii patru ani, la sfârșitul fiecărui an școlar, edilul a premiat elevii merituoși, în semn de respect pentru sârguința lor, dar și cu speranța ca efectul să îl aibă câți mai mulți copii din școală. Anul acesta, Joița și-a ținut promisiunea făcută la începutul anului școlar și le-a dăruit 4 hoverboard-uri, elevilor de la gimnaziu care au obținut premiul I, iar cei care au obținut premiul  II, au primit 6 biciclete.

”Am promis că întotdeauna, ca elevul cu prima medie pe clasă să fie răsplătit cu un obiect pe care si-l dorește. Anul acesta m-am gândit că le-ar plăcea hoverboard-uri și biciclete.  Am contribuit cu bani atât eu cât și viceprimarul și încă doi salariați din primărie și le-am cumpărat copiilor aceste cadouri. Restul copiilor au primit dulciuri.  În ultimii patru ani, peste 20 de copii au biciclete și tablete. Copiii au o situație la învățătură foarte bună și consider că trebuie să fie stimulați și răsplătiți, deoarece ei sunt viitorul nostru”, a declarat primarul din Lăpușata.

Livezi – Trofeul Excelenţa în infrastructură

Căminul Cultural din satul românesc a constituit şi vârful de lance al unui tip de propagandă culturală puternic axată pe problemele de zi cu zi – de natură medicală sau igienică sau presupunând de cele mai multe ori aptitudini practice, tehnice şi de rezolvare a problemelor. Aceasta presupunea şi producţia unui anumit tip de informaţii referitoare la diseminarea diferitelor cunoştinţe de specialitate, foarte importante pentru supravieţuirea la nivel local. Din acest motiv trebuie să evidenţiem că rolul principal pe care l-a jucat Căminul Cultural a fost cel de spaţiu dedicat culturii materiale.

Ce s-a întâmplat cu Căminul Cultural în România s-a întâmplat cu întreaga cultură românească după 1989. Rezultatul final a fost dispariţia fondurilor alocate Căminelor Culturale de pe întreg teritoriul ţării. Clădirile şi dotările au fost dintr-o dată neglijate cu desăvârşire, fiind forţate să dobândească o orientare comercială mai pronunţată, să îşi schimbe destinaţia în restaurante sau cluburi sau să se confrunte cu propria dispariţie. Clădirile au fost imediat canibalizate de diverse interese şi au început să devină progresiv centre ale imperialismului cultural.

Numai că la Livezi lucrurile nu au rămas aşa. Primarul Ştefan Verdeş a insistat pentru modernizare acestei construcţii pentru readucerea conceptului de Cămin Cultural în Valea Olteţului, pentru a valorifica tezaurul de tradiţii din această localitate boierească.

„Se lucrează din plin la reabilitarea Căminului Cultural care ajunse efectiv o paragină. Va fi un club al satului, o investiţie care să redea scopul iniţial al acestor edificii. De cultură, informare, socializare, de a redeveni inima satului, păstrătoare a patrimoniului imaterial şi material al comunei Livezi. Lucrările sunt în grafic şi sperăm că în această vară se vor finaliza. Vom relua ideea de ansambluri folclorice, vom reda sărbătorile acestei localităţi frumuseţea şi farmecul de altă dată”, spune edilul din Livezi.

Lungeşti – Trofeul Proiecte – 2018

Elevii dar şi iubitorii de sport din Lungeşti au cea mai elegantă sală de sport din mediul rural, o clădire ultramodernă, cu o tribună, cu vestiare, cu duşuri, cu sală de protocol pentru competiţii sportive. Este o sală care pe mine, personal m-a lăsat mut.

O sală de sport care vine în continuarea unei şcoli absolut impecabil reabilitate, cu mobiler de clase, logistica de laborator, sali de şcoală care nu diferă de cele din marile colegii. Este o investiţie în viitor, spune primarul Tiberiu Costea, primarul care pune pe primul plan curăţenia localităţii, ecologia cerând mereu locuitorilor (chiar şi prin panouri stradale) mai multă responsabilitate, civilizaţie şi bun simţ.

Dar să nu uităm toate aceste obiective, şcoală, dispensar, sală de sport, cămin s-au finalizat în acest an. Urmând etapa de a lega printr-o amenajare urbanistică de excepţie acest centru civic. Lungeştiul preluând clar iniţiativa de a deveni un orăşel cochet de la sud de Vâlcea.

O comunitate dintr-un colț al Vâlcii care până, nu demult, nu avea nicio utilitate, acum este una unde oamenii au apă curentă, canalizare, drumuri asfaltate, poduri, stație de tratate a apei, școli moderne, cu parcuri de joacă, o zonă amenajată în stil rustic pentru evenimente,  12 fântâni publice amenajate, biserici vechi și noi îngrijite, o colecţie muzeală, o mănăstire de patrimoniu.

Măciuca – Premiul pentru Educaţie şi Sănătate

În curând, în comuna Măciuca, vor demara lucrările la patru mari investiții. Este vorba de reabilitarea, modernizarea și dotarea dispensarelor medicale din satele Ștefănești și Oveselu, reabilitarea liceului și construcția Centrului Social.

”Sănătatea este o prioritate şi orice investiţie în acest domeniu este de fapt o investiţie pentru viaţă, pentru comunitate, pentru viitor. A treia investiție este reabilitarea liceului, care constă printr-o recompartimentare a clădirii, anvelopare, instalații electrice, termice, grupuri sanitare, central termică, tâmplărie și dotare cu mobilier nou.  Totodată, vor începe lucrările și la centrul de zi pentru persoane vârstnice, care va funcționa în fosta școală din satul Popești, imobil de 1000 mp care va fi reabilitat, modernizat și dotat corespunzător, investiție ce se realizează prin Programul Operațional Regional. Scopul Centrului este ameliorarea stării psihologice a bătrânilor singuratici şi vulnerabili prin diverse activităţi distractive, creative, informative, culturale, precum și îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asistență medical, dar și prevenirea instituţionalizării acestora. Pentru cei nedeplasabili va exista îngrijire la domiciliu, atât servicii de igienă, medicale cât și o masă caldă de la cantină. Vom face parteneriat și cu cele trei parohii din localitate, astfel existând la centru și o latură spirituală.”, a conchis primarul Mugur Mărcoianu.

Mădulari -Trofeul Infrastructura 2018

De mai bine de două luni de zile, administrația publică locală din Mădulari, lucrează intens la refacerea unor drumuri. Astfel, se decolmatează, defrișează și pietruiește noi drumuri, demult lăsate în paragină și care, practic, nu mai existau. În tot acest timp, 15 kilometri de drumuri de tarla au fost repuse în circulație, dar și drumul comunal DC 63A, care apărea ca drum de legătură între satele Dimuleşti şi Bănţeşti. El el era  pe satelit, şi în hărţile primăriei, numai că în realitate era doar pădure.

Daniel Dimulescu, primarul localității a declarat că ”… s-a decolmatat pârâul Mamu, se lucrează în continuare la defrișări și pietruiri de drumuri de tarla. Până acum s-au pietruit circa 15 kilometri de drumuri și tot mai avem. Toate aceste drumuri sunt foarte importante pentru comunitate. Oamenii nu mai aveau cum să circule cu atelajele către terenurile agricole și astfel, multe terenuri, rămâneau în paragină. Se lucrează la introducerea rețelelor de apă potabilă în satul Bănțești și sperăm să avem timp favorabil pentru a nu încheia lucrările.”

Mălaia – Top Turism Vâlcea în zona rurală

Cascada Scoruş din Munţii Lotrului, cu înălţimea de 104 de metri, cea mai mare cădere de apă din România, a fost vizitată, de 15.000 de turişti, în 2017, toţi fiind de acord că este cea mai frumoasă din ţară, numai că este prea puţin meditizată

„ Asta am auzit, că Scoruş este de departe una dintre cele mai impresionante căderi de apă din România. Mulţi au auzit din presă despre această cascadă. Iar Mălaia era până a ajunge aici prea puţin ştiută. Dar când au descoperit această zonă au declarat că vor reveni cu siguranţă iar bucuria este că o parte dintre turişti s-au interesat de cât ar fi preţul la pământ. Mălaia este chiar la mijlocul Văii Lotrului şi este aşa cum a fost numit ţinutul cascadelor din Vâlcea. Este al doilea ani an de când Cascada Scoruşul a fost promovată şi este un real succes”, spune primarul Gabriel Ţolea, edilul din Mălaia”

Anul 2018, pentru Mălaia a înseamnat începutul unui amplu proces la finalul căruia, va obţine şi are toate şansele să fie aşa, statutul de staţiune montană de interes local. Este un parcurs greu dar de reuşita căreia depinde dezvoltarea acestei frumoase localităţi de pe Valea Lotrului.

Administraţia Ţolea spune că aici are nevoie de sprijinul tuturor investitorilor din turism şi că o reuşită în acest sens va deschide alte oportunităţi pentru fonduri europene, altă deschidere pe plan naţional şi nu doar.

Turiştii care au ajuns la Cascada Scoruş au optează pentru o vacanţă cu cazare într-una din pensiunile din Mălaia sau din Voineasa, sau fie parcurs, pe durata mai multor zile, un circuit care a inclus mai multe obiective cultural-religioase din judeţul Vâlcea.

Mihăeşti – Trofeu Sănătatea 2018

Localitatea Mihăești va fi beneficiara unui dispensar modern, în suprafață de apoximativ 600 m.p, P+1, dotat cu aparatură modernă. Investiția se va realiza cu fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Dezvoltare 2 și va fi amplasată chiar în spatele sediului Evidența Populației. Dispensarul va fi, de fapt, un mini-spital ultradotat în care vor funcționa mai multe cabinete medicale, ecografie, stomatologie, ginecologie, sală de tratamente, sala de așteptare etc. Proiectul a fost finalizat, iar primăria va scoate la licitație execuția lucrărilor.

Primarul Constantin Bârzăgeanu spune că era nevoie și de o astfel de unitate medicală, deoarece numărul locuitorilor crește anual, datorită condițiilor de confort, de liniște, toate casele beneficiază de utilități (apă, gaze, internet, cablu), dar și de faptul că este foarte aproape de municipiul Râmnicu Vâlcea. Chiar dacă este o comună întinsă, primarul Constantin Bărzăgeanu s-a străduit să pună la punct școlile și grădinițele, să le modernizeze și doteze, căminele culturale, iar acum și un minispital, tocmai pentru a crea comunității toate condițiile unui mediu urban.

Milcoiu – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Problemele și neajunsurile comunității locale sunt cele cărora decidenții din Milcoiu le acordă atenție și se implică pentru rezolvare. Potrivit primarului Daniel Mușat, alimentarea cu apă, canalizarea și asfaltul sunt priorități, iar acum sunt în curs de execuție. ”Avem finanțare  pentru proiectul de extindere rețea distribuție în sat Ciutesti-Lunca, în valoare de 40,937.72 lei și pentru proiectul de modernizare – asfaltare a DC 27 km (0+000 – km 1+130),in valoare de 78,137.90 lei și altul pentru modernizare și asfaltare DC 26 km și DC 28 km, în valoare de 2,803,975.00, precum și realizare podețe în comuna Milcoiu, în valoare de 475,274.40. Pentru extinderea de apă în satul Ciutești s-a și ținut licitația, DC 27 este finalizat, iar DC 26 și DC 28 sunt în curs de execuție. Pe Valea Comencii urmează să se construiască 6 podețe, iar în satul Șuricar, mai este nevoie de un kilometru de rețea de apă, pe care o vom face cu bani de la bugetul local. Așadar, după procedurile privind licitațiile pentru realizarea execuțiilor acestor obiective, în primăvară se vor demara lucrările și toate satele comunei Milcoiu vor avea alimentare cu apă.”

Muereasca – Premiul pentru Destinatie Rezidenţială 2018

Păduri seculare, peisaje mirifice, sunetul morilor de apă de odinioară, Sfinxul (de curând descoperit), izvoarele cu apă sulfuroasă cu calități terapeutice și, undeva, sus, pe o colină de la poalele Munților Căpățânii, deasupra întregii văi, a Muereascăi, tronează maiestuos Mânăstirea Frăsinei -Athosul Vâlcii.

Aceasta este frumoasa localitatea aşezată la aruncătură de băţ de Râmnicu Vâlcea, un prea plin de linişte, smerenie, de primăvară târzie, pe un drum al călugurilor din vremuri de demult

Tranzitată anual de zeci de mii de persoane care vin la cele două Mânăstiri, administrația locală a solicitat în repetate rânduri, de-a lungul timpului, reabilitarea și modernizarea drumului județean, fapt de care ar fi beneficiat și comunitatea, dar și turismul monahal. Se pare că acest lucru se va petrece, drumul fiind pe lista de finanţare guvernamentală.

Primăria din Muereasca este una cochetă recent reabilitată şi extinsă, care urmează să devină un reper în noul centru civic, aici, unde se află şcoala, dispensarul, un conac boieresc. Primăria nou creată are birouri, noi departamente, specifice unuei localităţi cu specific turistic.

Demografia este una stabilă, mai mult se înregistrează o migraţie de la oraş spre rural, 200 de autorizaţii fiind deja emise din 2014 până în prezent. Autorizaţii care au vizat fie construcţia de noi imobile, fie reabilitare a caselor bătrâneşti.

Nicolae Bălcescu – Premiul pentru Excelentă în Administraţie

Primaria comunei Nicolae Bălcescu a scos la licitație două proiecte de investiții, în valoare de 10 miliarde de lei, extrem de necesare și utile pentru comunitate, respectiv extinderea rețelelor de apă și canalizare în satele Valea Bălcească, Linia Hanului, Șerbăneasa, Predești, Valea Viei și Pleșoiu și construirea de poduri și podețe. Primarul Constantin Oprea speră că, după parcurgerea etapelor de licitații a proiectelor tehnice, execuția efectivă să înceapă în luna septembrie. Alte proiecte care sunt în lucru privesc reabilitarea și modernizarea căminelor culturale din satul Valea Viei și din centrul comunei, asfaltarea a 5,7 km și construcția a încă un pod, peste râul Topolog, care asigură accesul în satul Corbi.

Olanu – Premiul Turism Piscicol 2018

Strategia de Dezvoltare a Asociației Grupul Local de Pescuit „Lotru – Olt Mijlociu” îşi propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a teritoriului prin valorificarea resurselor pe care le deţine.

Viziunea Strategiei este ca, până în anul 2023, dezvoltarea zonei pescăreşti şi de agrement  să fie canalizată spre fructificarea avantajelor oferite de resursele locale legate de pescuit şi acvacultură astfel încât să determine un aport semnificativ atractivităţii generale a teritoriului şi a regiunii şi să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor locale.

Strategia a urmărit realizarea unui diagnostic din punct de vedere al sectorului pescăresc al zonei vizate, cât mai realist și cuprinzător. Cu ajutorul acestui diagnostic au putut fi identificate principalele puncte forte, puncte slabe, a oportunităților și a amenințărilor ce caracterizează zona.

La Olanu, pe lângă parc, piscină şi complex turistic se va amenaja şi un lac de pescuit.

Primarul Ion Anghel consideră că era „momentul ca localităţile din bazinul Oltului să exploateze acest potenţial agro-turistic. În jurul complexului vom concesiona terenuri pentru cei care vo să amenajeze restaurante cu specific pescăresc, pensiuni etc”

Oteşani – Premiul Infrastructura 2018 

Oteşaniul este o localitate care închide la est frumoasa Depresiune a Horezului, deschizând Valea Luncavăţului, râul care aduce de la munte spre Olt, cântul păstorilor. Aici la Oteşani, ultima comuna necolectivizată de pe vremuri timpul toamnei îşi face simţită prezenţă acum în mijloc de octombrie.

La ora actuală se finalizează un proiect integrat, cu fonduri europene, pe Măsura 3.22, a cărei componentă majoritară este introducerea alimentării cu apă şi a canalizării pe o lungime de 12 kilometri.

Celelalte obiective care au fost prinse în proiectul european au fost: dotarea unui Centru After School; asfaltarea drumului de interes local „La Miron”; păstrarea moştenirii culturale, dotare cămine culturale.

De altfel, introducerea alimentării cu apă şi a canalizării în comuna Oteşani a fost o prioritate pentru primarul Mircea Oprişor şi totodată acesta salută intervenţiile pe albia râului Luncavăţ, realizate de ABA Olt, în punctele critice care atunci când ploua torenţial iar debitul râului era crescut punea în pericol mai multe drumuri, terenuri şi gospodării.

Pe noul PNDL, sunt trei proiecte în derulare. . Este vorba de construirea a două poduri peste râul Luncavăţ în punctul „Vâlculeşti” şi în punctul „Lotaşi”, precum şi modernizarea şi reabilitarea Şcolii Generale Cârstăneşti, care este şcoală coordonatoare. Această din urmă investiţie presupune ample lucrări de reabilitare, amenajare teren de sport multifuncţional, construire grupuri sanitare, dotări etc.

Păuşeşti Măglaşi – Premiul pentru Eleganţă în Administraţie -2018

Situată în imediata apropiere a municipiului Râmnicu Vâlcea, oraş aflat în plină dezvoltare, comuna Păuşeşti Măglaşi a avut un destin complet diferit de cel al majorității localităților rurale, în ultimii douăzeci și cinci de ani.

Măglaşii a atras fie construirea de locuințe unifamiliale, de vile cum le spun românii, caselor generoase, fie de construcții comerciale sau pentru producție. Primele nu ar fi fost posibile în orașele în care prețul terenurilor și jocul dezvoltatorilor face inaccesibile pentru cei mai mulți proprietățile dorite.

Cele din a doua categorie au fost mai mult sau mai puțin alungate din orașe de interese economice,  fiindu-le mai ușor să se instaleze în apropierea lor. Așa a început, continuat și în anumite cazuri s-a saturat, creșterea localităților suburbane.

Comuna Păuşeşti Măglaşi a exploatat proximitatea față de Râmnicul ajungând la un nivel urban, cu o populaţie destul de înstărită, atât localnicii cât şi administraţia a obţinut bani din vânzarea terenurilor odinioară agricole și fără valoare.

Aceste venituri au condus la creșterea calității vieții în Măglaşi, comuna devenind o atracţie pentru orăşenii care vor să se mute în mediul rural dar să aibă condiţii de viaţă urbane.

Perişani – Premiul Milenium, cea mai veche localitate românească

Perişaniul, aşadar, este locul unde se prea poate să fi existat acea Posadă de care a ştiut tot Apusul, locul unde a început cea mai mare dinastie a Basarabilor, neam de domnitori viteji, înţelepţi, care au stabilit ulterior graniţele Valahiei.

La Perişani a existat şi primul drum al Europei Orientale spre Apus. Pe aici au trecut cavalerii cruciaţi, Ţara Loviştei fiind plină de morminte şi cruci malteze. Pe aici a fost drumul comercial care lega Orientul de Apus.

Şi tot la Perişani avem cele mai dramatice lupte din Primul Război, când Regimentul de Dorobanţi Vâlcea a pierit până la unul pentru apărarea României.

Perişaniul a sărbătorit „Milenarul”, adică 1.000 de ani de românism dincoace de Carpaţi, şi aproape 700 de ani de când Ţara Românească a primit actul oficial de existenţă, prin lupta de la Posada.

O poveste de Vâlcea, în Nordul Montan al Vâlcii, în localitatea care urcă la 1.000 de metri, unde casele ating cerul şi unde iarna începe acum şi se gată abia în început de mai. Unde accentul domol ardelenesc se împleteşte cu iuţimea oltenească, unde râul căutătorilor de aur, Băiaşu, curge lin, tăind timpul în două, în timpul românesc şi timpul istoric.

La poalele Coziei, într-o lume cu cascade, cu munţii dacilor, cu transhumanţa ca arhivă genetică, la Perişani, lumea se gândeşte la o nouă coordonată. Primarul Ion Sandu spune că aici „turismul are toate ingredientele”.

„La Perişani se poate face turism montan, sunt zeci de trasee care străbat Cozia şi Suru, se poate face turism cultural şi de patrimoniu naţional. Urmele cetăţilor, urmele luptelor din Dealul Spinului, turismul de iarnă, suntem incluşi în programul de schi în Carpaţi. Turismul agro, pentru că aici se poate admira viaţa păstorilor. Este o ofertă generoasă, pe care o pune la dispoziţie comuna noastră”, spune primarul Ion Sandu.

Pesceana – Premiul Infrastructura – 2018

Investițional, anul 2018 a fost pentru comuna Pesceana unul foarte bun și asta pentru că obiectivele pe care și le-a propus administrația publică locală , în mare parte au fost atinse.

”Am avut un an bun din punct de vedere investițional. Avem în derulare o serie de proiecte care vor ridica standardul de viață al locuitorilor comunei. Se construiesc poduri, drumul care ne leagă de comuna Roești, se va construi o grădiniță cu program prelungir, școala se reabilitează și modernizează,  urmează și dispensarul. De asemenea, vom achiziționa un buldoexcavator, iar începând de anul viitor se va asfalta și drumul județean care traversează toată localitatea.”, a declarat Ion Vasile, primarul comunei.

Pietrari – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Pietrari, îşi propune să valorifice potenţialul , oportunităţile şi disponibilităţile reale pentru dezvoltare,inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private care să aibă drept scop atingerea unei dezvoltări locale durabile care să angreneze creşterea nivelului de trai al populaţiei. Aflată lângă stațiunea Băile Govora, între Horezu si Râmnicu Vâlcea, localitatea Pietrari pășește într-un viitor apropiat spre o modernizare economico-socială, dar și agro-turistică. Portofoliul de proiecte implementate a ridicat standardul de confort al comunității, iar acum altele care în derulare vor moderniza școala gimnazială și dispensarul medical, iar construcția podului peste pârâul Otăsău, în punctul La Miroiu – Coastele Cernii, va facilita accesul rutier către gospădăriile și terenurile agricole.

Primarul Nicolae Moraru spune că ” …prin așezarea sa, Pietrariul este tranzitat de turiștii care merg spre mânăstirile Hurez, Arnota, Dintr-un Lemn  sau culele de la Măldărești, fapt ce amplifică funcția turistică a localității. Frumusețea peisajului dă un plus de atractivitate zonei, la care se adaugă și frumoasa panoramă a Munților Căpățânii ce se profilează în zare. Existența izvoarelor sărate recomandate în tratarea bolilor reumatice, precum și amenajarea rudimentară a unor cabine de băi calde și reci, cu activitate sporadică în sezonul călduros, imprimă localitatii și un caracter balnear. Din păcate, nici până în prezent, valorificarea acestei uriaşe resurse, o adevarătă bogăţie naturală, nu aduce comunei Pietrari statutul pe care l-ar merita cu prisosinţă, acela de staţiune cu specific curativ balneoclimateric.”

Popeşti –  Infrastructura / 2018

Comuna Popesti este situată chiar în mijlocul judeţului Vâlcea, chiar pe paralela 45, pe nodul rutier al Cotoşmanului, legând cele 2 părţi de Vâlcea, pe culmea subcarpatică, în frumosul bazin al Luncavăţului.

O localitate care se compune din inima satului, valea râului, case frumos aliniate de-a lungul Luncavăţului dar şi cătune ascunde de pădure, cum ar fi Firijba sau Valea caselor.  De altfel de sud, de la de la Urşi, Firijba, Dăeşti şi până sus spre Valea Caselor, comuna este un frumos aranjament de spirit românesc.

În această toamnă, în comuna Popeşti vom avea mai multe şantiere, care înseamnă canalizare în patru sate, Popești, Meieni, Dăești și Curtea,  pe o distanță de 25 de kilometri.

Iar următoarele patru proiecte privesc modernizarea dispensarului medical în satul Popești; modernizarea şcolii gimnaziale din satul Urși; modernizarea şcolii gimnaziale și construire sală de sport, în satul Dăeşti și achiziționarea unui buldoexcavator.

Racoviţa – Trofeul Omul Comunităţii – 2018

Grădiniță nouă în centrul localității, alimenare cu apă, respectiv canalizare în satul Țuțulești și construcția unui dispensar medical sunt cele trei mari proiecte ale comunei Racovița.

Sonia Iliescu, primarul localității, dorește pentru comunitatea sa condiții de trai decente, prin implementarea acestor proiecte și prin serviciile de utilități aferente. ”Scopul nostru este îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor din comună. Pe lângă aceste trei noi proiecte, sper ca în următoarea sesiune să obţinem finanţare şi pentru asfaltarea resturilor de drumuri de încă 13 km, iar cu aceştia am avea toată comuna asfaltată. Asteptăm, totodată, să înceapă și programul gratuit de cadastrare, care este un lucru foarte bun pentru populație. “, a precizat primăriţa Iliescu.

Cadrul natural deosebit de atractiv al Racoviței se pretează la turism, dar este neexploatat de aceea, primărița dorește și revitalizarea tradițiilor, astfel încât, un turism monahal alternat cu cel montan și agro-pastoral să devină un areal turistic de mare complexitate și atracție.

Roeşti – Premiul pentru Infrastructura – 2018

Potrivit primarului comunei Roeşti, Gheorghe Drăghici, în scurt timp vor începe lucrările de modernizare a drumului (DC 112) care unește comunele Pesceana și Roești.

Acesta va scurta cu circa 30 de kilometri distanța dintre aceste două localități, va pune în valoare potențialul agroturistic al zonei și va facilita și transportul gunoiului spre viitoarea groapă ecologică care se va construi la Roeşti.

Ruta aleasă trece pe sub culmile pădurilor Cotoşmanu şi Pesceana şi era folosită de către haiduci în secolele XVII şi XVIII. Drumul are, astfel, şi o importanţă agro-turistică, punând în valoare potenţialul subcarpatic al regiunii şi valorificând legendele locale.

Culmea împădurită a pădurii Cotoşmanu – Cărămizi – Pesceana este cunoscută din timpuri străvechi, cercetări arheologice vorbesc de prezenţa a chiar două cetăţi dacice, cetăţi care străjuiau cărările comerciale de pe Valea Cernei şi Valea Pescenei. Ulterior în Evul Mediu aici au activat cele mai mari cete de răzvrătiţi – haiducii lui Coman, Irimie, Dragu şi Cotoşman, cete care atacau caravanele negustoreşti care venea dinspre drumurile Craiovei sau Drăgăşaniilor spre Râmnicu Vâlcea.

Tot anul viitor va începe execuţia Drumului Cernei (ordinul de începere a fost dat), drumul judeţean care începe la Roeşti şi se termină la Diculeşti, drum paralel cu DN 65C şi care va lega comunele Roeşti, Lădeşti, Stăneşti, Maciuca, Valea Mare şi Diculeşti.

Roşiile – Premiul Pol Regional de Dezvoltare

Anul 2018, a făcut din comuna Roșiile însă şi un important nod rutier. Deși avea drumuri de legătură cu localitățile învecinate, nu putea beneficia de ele, însă, la finalul acestui an, Rosiile are două drumuri impecabile, modernizate, drumul de legătură cu Grădiștea spre vest, prin Pertești, şi spre este cu Fârtățeștiul. Primarul Doru Constantin Diaconu spune că s-au scurtat distanțele cu peste 20 de kilometri între comune, iar acest lucru este important, pentru pompieri, pentru salvare etc, dar mai ales pentru comunități.

„Am avut aici sprijinul Consiliului Judeţean şi le mulţumim pentru eforturile făcute astfel încât în 2018, Roşiile a devenit cel mai important nod rutier din această parte de judeţ. Cu toţii ştim ce înseamnă drumuri mai rapide, drumuri modernizate, drumuri care de exemplu scurtează distanţa dinspre Drăgăşani spre Gorj, dinspre Grădiştea spre Vâlcea. Asta se traduce în economie de timp, într-o creştere a transportului de marfă şi de oameni, într-o dimamică a economiei”, spune primarul Doru Diaconu.

 Runcu – Premiul pentru Destinaţie de Excelenţă imobiliară

Sunt lacuri unde luna se sparge în cioburi, sunt păduri de carpen şi fag, sunt ierburi magice care aduc norocul în destin, sunt comori care lucesc în întuneric noaptea, aur îngropat acum veacuri, sunt legende ale timpului străvechi. Aici, la marginea Runcului, dacă asculţi liniştea, nu ai cum să nu auzi cântul naturii.

La Runcu s-a revărsat frumosul, e un mic Olimp al Râmniculu, unde zeii de aici s-au transformat în cireşi şi meri, pe toate dealurile înconujurate de pădure. Aici, totul are un contur mitologic.

De aceea primăria consideră că următorii ani, Runcu va deveni o destinaţie pentru cei care doresc o locuintă de vacanţă.

„Deja sunt bucureşteni, din zona de sud a României care au optat pentru case şi terenuri la Runcu. Vor în natură, cât mai aproape de pădure, vor linişte, relaxare, aer curat dar şi o destinaţie aproape de oraş. Şi suntem la 15 km de Râmnicu Vâlcea, oraş care de altfel se vede foarte bine de aici de sus. Suntem interesaţi pentru a deschide localitatea spre toţi cei care vor să dezvolte aici, o zonă imobiliară, elegantă, de bun simţ şi în respect pentru natură”, spune primarul Vasile Stoica.

Sălătrucel – Premiul pentru Infrastructură – 2018

O localitate nu poate să intre în rândul celor civilizate și să prospere dacă nu are infrastructură și utilități”, este de părere Nicolae Sima, primarul comunei Sălătrucel. Pe această idee, încă de la preluarea mandatului, s-a ocupat de proiecte care să modernizeze comuna.

Acum, rezutatele încep să apară și condițiile de confort ale comunității din Sălătrucel încep să se îmbunătățească în sensul că, infrastructura se modernizează, iar iluminatul public este extins si eficient în toată comuna. Construirea podului din punctul ”La Bănățeni”, pod în lungime de 90 de metri va moderniza zona,  cele 25 de familii vor avea acces direct către gospodării, iar zona respectivă este pretabilă pentru construirea de pensiuni. Referitor la dezvoltarea agroturismului, Primăria lucrează la Planul Urbanistic General pe care l-au extins în toate zonele unde se poate construi.

Scundu – Trofeul Social 2018 

Inaugurat în acest an,  Căminul de Bătrâni din comuna Scundu are deja foarte multe cereri, iar primele trei persoane sunt deja instalate. Primarul Dumitru Blejan a declarat că «… deja, două bătrâne din comuna noastră şi un bătrân din comuna Alunu, beneficiază de serviciile oferite în cadrul Căminului. Avem personal calificat, infirmiere, asistente medicale, medici, personal auxiliar, iar aici, bătrânii sunt sunb supravegherea atentă a personalului calificat şi cu experienţă pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, au și un spațiu de delectare, un parc, sală de mese, bucătărie dotată cu absolut toate utilităţile și chiar lift pentru persoane. »

Cu o capacitate de 40 de locuri, Căminul de Bătrâni din comuna Scundu, este o investiţie ultramodernă, unde persoanele vârstnice vor beneficia de siguranţă şi confort pentru bătrâneţi liniştite. Desele solicitări şi rugăminţi venite din partea persoanelor vârstnice din comuna Scundu, l-au determinat pe primarul Dumitru Blejan ca, în anul 2014, să demareze construcţia acestui edificiu extrem de important pentru comunitate.

Căminul a fost construit şi dotat cu fonduri europene, iar acum va găzdui bătrânii din comună care nu au posibilităţi de întreţinere. Primarul Blejan se luptă pentru aceste persoane care, obiectiv vorbind, nu au nici un ajutor, dar marea dezamagire este că, din bugetul comunei, nu va putea susţine financiar funcţionarea acestui cămin.

Capacitatea poate ajunge la 80 de locuri, iar Blejan spune că poate prelua și ocupanții de la căminul de la Bălcești, dar și din ate localități, în condiţiile în care va fi preluat de Consiliul Judeţean şi administrat de DGASPC Vâlcea.

Sineşti – Premiul pentru excelenţă în Administraţie

Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, constituie elemente de bază pentru orice comunitate rurală. Fiecare ales local își dorește pentru localitatea sa să asigure condiții optime de trai și dezvoltare economică.

Cum în Sinești există alimentare cu apă în toată comuna, administrația locală a solicitat fonduri guvernamentale în valoare de patru milioane de euro pentru modernizarea a 13 km de drumuri. De asemenea, printre proiectele depuse pentru finanțare la Ministerul Dezvoltării, se numără și extinderea și reabilitarea școlii gimnaziale și reabilitarea iluminatului public.

Primarul Cristian Burleanu a explicat că ”lipsurile comunei le reprezintă starea proastă a drumurilor, a școlii și lipsa iluminatul public. De aceea am solicitat fonduri pentru modernizarea a 13 km de drumuri. La școală trebuie să facem o supraînalțare și mansardare, pentru că nu sunt suficiente clase și trebuie schimbat și acoperișul. La iluminat vrem să îl reabilităm și modernizăm pe cel existent și să îl extindem cu 850 de lămpi cu led.”

Şirineasa – Trofeul Infrastructura 2018

Primarul din Şirineasa, Ion Bebe Streinu consideră că anul 2018 a fost un an multumitor, din punct de vedere al investiţiilor în infrastructură şi consideră că anul următor ar putea să fie de bun augur în ceea ce priveşte investiţiile în gaze naturale dar şi în finalizarea asfaltării.

„Am reuşit să costruim podul peste râul Luncavât, o investiţie de la zero care a legat rutier un sat de drumul judeţean. Am reuşit să regularizăm torentele pe DC 121, DC 122, care atunci când erau ploi făceau prăpăd. Şi un punct este si asfaltarea DC 121. Iluminatul public pe linia principală Slăviteşti – Aricioaia, Sirineasa, Ciorăști iarăşi este un aspect pe care pot să-l menţionez. Am decolmatat torentul pe Valea Şirineasa şi o importantă realizare este faptul că am dat ordinul de începere la Şcoala de centru, o şcoala care va fi ca la carte, interioare, logistică, toalete, acoperiş, o şcoală modernă”, spune primarul Şirinesei.

Slătioara – Trofeul Turism Oltenia de Sub Munte

Toate investițiile realizate în ultimii ani, respectiv asfaltarea drumurilor, terenuri de sport, biserici renovate, poduri construite,iluminat public modern, parcuri de joacă, instituții reabilitate, au propulsat comuna Slătioara la un nivel de trai urban. Toate aceste investiții sunt urmare a implicării primarului Sorin Romcescu care a reușit să acceseze fonduri europene și guvernamentale.

Slătioara are peste 100 de kilometri de rețea de apă și canalizare, locuitorii comunei au un standard ridicat de viață în ceea ce privește infrastructura și utilitățile, iar acest aspect este de bun augur în atragerea investitorilor în localitate. Platoul Slătioarei are, de asemenea, mare potențial agroturistic, deoarece este lotizat și are toate utilitățile.

Acum, pe final de an, încă se lucrează la ultimele drumuri pe Gresarea, la terenul de sport din satul Rugetu și la canalizare în Gorunești. Edilul a declarat că și anul acesta a fost un an bun din punct de vedere al investițiilor, iar pentru anul viitor are deja semnate si finanțate alte investiții.

Stăneşti – Trofeul Energia 2018

Stăneştii Vâlcii au intrat pe harta economică a României.

Astfel, în anul 2018 a început exploatarea de probă a primelor 2 sonde din comuna Stăneşti  iar evaluarea zăcământului ar putea confirma una din cele mai importante descoperiri de gaze onshore din această parte de ţară.

Nu numai că rezultatele au confirmat aşteptările, comuna Stăneşti  a devenit cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Vâlcea. Au fost forate sonde până la adâncimea de 3.800 de metri, şi, după ce petroliştii au văzut că rezervele sunt mult mai mari decât aşteptările, exploatarea a fost extinsă.

Astfel avem în prezent 2 sonde funcţionale, 2 deja sunt la nivel de autorizare şi încă 4 urmează a fi construite.

Primarul Ionel Michiu spune că va da tot sprijinul pentru companiile care se ocupă cu extracţia.

„Aici va fi construit şi un un parc tehnologic, asta înseamnă forţă de muncă. Pentru localitate este de departe cea mai mare investiţie şi sincer, aveam nevoie ca de aer pentru echilibrul financiar. Acordăm tot sprijinul pentru această investiţie, pentru că este reciproc avantajoasă şi sperăm evident ca localitatea noastră în anii următori să se racordeze la gaze”, spune edilul din Stăneşti.

Stoeneşti – Trofeul Agro Turism şi Eleganţă în Administraţie

De la Cenușăreasă, la prințesă, este basmul care corespunde perfect Stoeneștiului, asezarea de la poalele muntelui Căpătânii. Dacă în urmă cu șase ani, în Stoenești – o comună cu grad inferior de civilizație nu exista apă, canal, drumuri comunale asfaltate, azi, în cele 13 sate, foarte depărtate între ele, există infrastructura de bază care a ridicat nivelul de trai. Acum sunt peste 20 de kilometri de asfalt în toate cele 13 sate, rețea de alimentare cu apă, în 8 sate, în lungime de 40 km, urmmând să se introducă apă și canal  și în restul satelor. De asemenea,  au fost reabilitate toate cele 5 cămine culturale,  se construiește o nouă grădiniță în satul Dobriceni, iar la școala din centru, printr-un proiect pe POR, se va extinde cu încă trei săli de clasă, s-au construit cinci poduri și două podețe, s-au asfaltat drumurile de tarla și multe alte investiții.

Anul acesta, primarul Gheorghe Dumbravă a semnat contracte de lucrări în valoare de șapte milioane de euro pentru investițiile care urmează a se realiza în infrastructura comunei Stoenești.

”Este vorba de alimentare cu apă și canalizare în fosta comună Cacova, proiect cu fonduri europene ; construire grădiniță în satul Dobriceni (fonduri europene) ; 22 km de canalizare (fonduri guvernamentale) și alimentare cu apă în satul Zmeurăt (fonduri guvernamentale). Totodată,  școala din centru, printr-un proiect pe POR, se va extinde cu încă trei săli de clasă se schimbă acoperișul, instalația termică, calorifere, se anvelopează și se va dota cu videoproiectoare, calculatoare și mobilier școlar.Grădinița din Dobriceni, de asemenea.”, a declarat Dumbravă.

Stoileşti – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

De departe este cea mai legată localitate de Vâlcea, pol regional al estului, un frumos psalm al dealurilor de pe malul stâng al Oltului – Stoileştiul!

Legământ sacru al boierilor valahi, loc unde fiecare pârâu descrie un sat, unde parcă ne confruntăm cu un portativ, fiecare gamă ajunge să ne propună mereu fie o pădure, fie o biserică de lemn, fie altceva… De la Obogeni şi până departe, spre Bulagei, Urşi sau Stoileşti, toată comuna este un frumos continuu de geografie, de timp, de universalitate.

„Cea mai importantă ramură economică rămâne industria extractivă, dar nu putem să nu ne gândim la potenţialul pomicol al acestui areal. Viitorul va aparţine investiţiilor în industria agricolă. Pentru că aceasta este, de fapt, istoria Stoileştiului. Cele mai roditoare pământuri sunt aici. Şi mai avem un avantaj. Relativa apropiere de Râmnicu Vâlcea şi de Drăgăşani conferă un avantaj pentru localitate”, spune Florin Ionescu, primarul din Stoileşti.

Comuna este din ce în ce mai căutată pentru cumpărarea de case, dar şi de investitori care doresc terenuri pentru a dezvolta mici afaceri.

„Toţi doresc infrastructură. Şi atunci ne obligă ca, în următorii 4 ani, să construim, să aducem standardele de confort la nivel european. Apă, canal, asfalt. Avem un dispensar modern, avem şcoli bune, avem instituţii publice care corespund standardelor de calitate. Mai sunt şi sate însă unde nu am dezvoltat multe până acum, dar au ajuns prioritare. Mai ales că sunt probleme atunci când avem precipitaţii. În concluzie, este mult de lucru, dar nu dăm înapoi”, mai spune primarul Ionescu.

Stroeşti – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie 

După asfaltarea ulițelor pe proiectul susținut prin Programul Național de Dezvoltare Locală, primarul comunei Stroești,Toma Ciolacu, a dat luna trecută, ordinul de începere a lucrărilor de asfaltare a 1,5 km  din drumul comunal 131, Stroești – Obrocești, drum care deservește trei sate: Dianu, Obrocești și Stroești, investiție suportată din bugetul local. Totodată, s-a asfaltat și o porțiune de 1 km, în satul Pojogi-Cerna, pe DJ 676B, spre Cernișoara, până la ultima casă.

”Pentru asfaltarea drumurilor pot spune ca avem o prioritate. De aceea anual se alocă o sumă cu care mai modernizăm câte un drum. De asemenea, lucrările la reabilitarea și modernizarea dispensarului medical sunt în procent de 70 la sută. S-a schimbat acoperișul, iar la etaj se amenajează un cabinet stomatologic. În curând, trebuie să ne vină și tractorul. Utilajul a fost achiziționat prin GAL și pot spune că avem un parc auto cu două microbuze, buldoexcavator și un tractor.”, a menționat edilul din Stroești.

Şuşani – Trofeul pentru Excelenţă în Administraţie

La finele anului 2018, echipa conducerii Primăriei Şuşani, în ciuda multor probleme (pentru că la români, când lucrurile merg bine, e musai să-şi bage dracu coada), deci în ciuda multor probleme, averm o localitate în plin dinamism economici.

Șușaniul se dezvoltă, prosperă, vorbim de apă curentă, drumuri, școli, investitori, a crescut considerabil nivelul de confort, pentru că administrația publică locală și-a dat interesul să aibă o comună asociată anilor 2018.

Dovadă că, în acest an fost demarate pentru finanţare toate contractele prin PNDL 2, dar și pe fonduri euroepene fiind achiziţionate 2 utilaje de 65 mii euro,  care vor deservi părţile de Nord si Sud ale localitatii,  în special pentru incendii, dar şi pentru alte lucrări.

anul 2019 înseamnă mai multe şantiere care vor moderniza localitatea.

Există deja PUG-ul comunei, multe zone au fost incluse în intravilan având alocat un spaţiu considerabil pentru investiții private, respectiv, agricultură, industrie şi un sanatoriu. Sușaniul este o comună în care agricultura este complet cooperativizată, în care au apărut fermele de animale, iar investitorii văd oportunități în dezvoltarea afacerilor pe teritoriul comunei.

Suteşti – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Comuna dacologului Dumitru Bălaşa se impune ca o axă clară pe drumul viilor, ştiind să adune într-un compozit de excepţie atât viile nobile de pe culmi, pădurile de aur ale stejarilor de sud, merii care zburdă pe valea Pescenei şi nu în ultimul rând fâneţele care păzesc fiecare margine de casă.

Comuna aşezată în istorie de Neagoe Basarab, loc de pelerinaj pentru pandurii lui Tudor, basm al Bobriceştilor, centru aristocratic de veac XIX, acesta este Suteştiul. O localitate care va avea un muzeu în mijlocul pădurii, într-o casă de poveste, rămasă ca o insulă de prea frumos, în arhipeleagul agro-turistic al Suteştiului.

Primăriţa Carmen Lixandru ştie să exploateze acest compozit de istorie, tradiţii, cultură, geografie şi doreşte să impună Suteştiul drept reşedinţă de excelenţă pentru cei care vor să se stabilească în ruralul european.

„Pentru asta vreau să punem la punct infrastructura comunei. Au început lucrările de asfaltare, e vorba 3,5 km în satul Pietroasa şi 5 km în Suteşti. Mai trebuie spus că se lucrează la modernizarea drumului Boroşești – Verzea, e vorba de balastare, pietruire, rigole, adică 12 km total. Cu proiectele depuse pe OG 28, mizăm că vom finaliza asfaltul. Vreau ca în acest mandat să termin cu apa şi canalul”, spune edilul din Suteşti.

În ultimii 2 ani se înregistrează o creştere a celor care se stabilesc în Suteşti, mulţi din Drăgăşani, comuna devenind astfel una cu aspect rezidenţial, cu case noi şi elegante.  Mulţi care au ieşit la pensie optează pentru o revenire acasă, la Suteşti şi se speră ca tinerii care au muncit în străinătate să vină şi să acceseze fonduri pentru a porni afaceri.

Tetoiu – Omul Comunităţii

Din bugetul local al comunei Tetoiu, în urma rectificării bugetare, s-au alocat de către Consilul Local 500 de milioane de lei vechi, pentru pietruirea drumurilor comunale din toate satele, câte 10 milioane lei vechi pentru fiecare nou născut, câte trei milioane lei vechi pentru împlinirea a 18 ani, respectiv majoratul tinerilor din localitate și câte 400 de lei pentru cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie.

Primarul Lucian Antonie a spus că ”acțiunea de balastarea a drumurilor a început încă de luna trecută, după ce investiția a fost pusă pe SEAP și s-au semnat contractele de execuție. Am hotărât să ne îndreptăm un pic atenția și către niște acțiuni sociale, adică mai exact, să continuăm premierea familiilor care au dat naștere unui copil, anul acesta având 20 de noi nascuți. De asemenea, avem 24 de tineri care au împlinit 18 ani, iar pentru majoratul lor am alocat suma de câte 300 de lei, de fiecare plus o masă festivă. În cadrul acestei festivități, am premiat cu câte 400 de lei și 10 cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie.”

Titeşti – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Lunar, vizităm și Titeștiul,  aflat în inima Loviștei, localitate străveche, cu istorie, pe care azi, primarul Cătălin Daneș o păstorește și se autogospodărește pentru că micuța comunitate să-și păstreze tradițiile și să aibă un standard de viață decent, potrivit vremurilor. Edilul spune despre comuna sa că este renumită, iar toate documentele și povestirile au fost așezate și puse într-o monografie, pentru a se păstra vie identitatea titeștenilor.

” Se știe despre Titești încă din anul 1830,  prin faptul că poseda Registru stării civile, scris, iar aceste acte erau întocmite de slujitorii bisericii, iar multe din acestea se găsesc răspândite în fascicole, în arhiva bisericilor din satele Titeşti şi Bratoveşti.  Titeștiul face parte din rândul aşezărilor rurale permanente, îşi are geneza în obştiile constituite în procesul destrămării comunei primitive, iar locuitorii sunt moşneni. Ei au cumpărat terenuri de cultură numite delniţe, cum şi drepturi în pădure şi munte, prin hrisoave–documente domneşti, de la moşii lor. La cetatea din Titeşti, se întâlnea drumul ce venea din Ardeal, pe la Câineni spre Curtea de Argeş şi Rm.Vâlcea, cu cel ce venea pe Valea Lotrului, spre Rm.Vâlcea şi mergeau în comun până ce treceau de cetatea Pripoara, pentru ca apoi să se despartă la Clocotici (Sălătrucul), apucând unul spre Curtea de Argeş, altul spre Berislăveşti. Se spune că, în vechime, aici era târgul, pe munte, la care veneau şi ardeleni şi români de dincoace, cu produsele lor, iar din cauza unei furtuni mari ce a fost odată, târgul s-a părăsit şi a coborât în sat, unde se ţine şi astăzi.

Vaideeni – Trofeul Turism 2018 „Oltenia de sub Munte”

Localitatea Vaideeni pe zi ce trece se consacra drept o localitate agro-turistică, atât prin dezvoltarea microstaţiunii Ursu-Ursuleţul de la cota 1400 dar şi prin valorificarea în acest sens a uriaşului potenţial tradiţional al zonei.

„De foarte mult timp există o cerere a turiştilor şi mai ales străini de a vedea locuri care vin din trecut, care păstrează patina timpului şi care doresc să trăiască pe viu modul pastoral al românilor de la munte. Au existat mai multe discuţii în acest sens despre o valorificara a acestui potenţial al stânelor de munte, care fac parte din istoria noastră, dar de a-l valorifica pe segmentul turistic. În sensul că odată ajuns la munte, turiştii să se poată caza la o stână, să vadă care sunt obiceiurile, să se bucure de relief, să vadă gastronomia locului. Pe acest capitol avem un culoar foarte propice şi care poate deveni pe viitor segmentul turistic al României. „Ferma Turistică”, „Crama turistică”, „Stâna Turistică” sunt elemente care ar putea atrage un număr mare de turişti care caută rusticul, ecologicul. Evident că asta implică şi investiţii, proprietarii trebuie să ofere condiţii şi un confort pentru turişti. La Vaideeni deja a început acest concept al turismului tradiţional şi sperăm că va devni o regulă în domeniul agro-turistic”, spune primarul din Vaideeni, Daniel Băluţă.

Valea Mare – Trofeul pentru Excelenţă în Administraţie şi Performanţe în Infrastructură

Anul trecut, în comuna Valea Mare, s-au asfaltat drumurile din toate cele șase sate, respectiv, Pietroasa, Delureni, Valea Mare, Bătăşani, Mărgineni și Drăganu, iar  pentru anul în curs, primarul Constantin Briceag și-a propus ca și restul ulițelor rămase să fie asfaltate. Astfel că, pentru realizarea acestei investiții a și depus la Ministerul Dezvoltării un proiect pentru asfaltarea a încă 10,9 kilometri. Edilul are în vedere și reabilitarea celor trei școli, pentru care, de asemenea, a depus un proiect pentru obținerea finanțarii reabilitării și modernizării unităților de învățământ.

” Sperăm ca, pe situații de urgență, să ne aprobe finanțarea pentru construirea unui pod care să facă legătura între satele Bătășani și Valea Mare (cătunul Totești). Asfaltarea drumului comunal, în lungime de doi kilometri, ce face legătura între DJ 643D și DN 65, este, de asemenea, o altă prioritate, precum și reabilitarea celor două cămine culturale din satele Delureni și Drăganu, pentru care sperăm să obținem finanțare de la Compania Națională de Investiții.  Au mai rămas de asfaltat niște ulițe, cu o lungime totală de 10,9 kilometri. Pentru acestea, am depus un proiect pe OG 28 și așteptăm să fie aprobat, iar anul acesta vom continua și extinderea canalizării în lungime de 15 kilometri, în satele Delureni, Bătășani Deal, Mărgineni Deal, Tortoești, Drăganu și Pietroasa.”, a menționat Constantin Briceag.

Vlădești – Trofeul de Comuna Urbanizată 2018

Drumul Statţiunilor Vâlcene este cel mai lung traseu turistic din Vâlcea, o provocare pentru autorităţile judeţene şi locale.

Pe acest traseu turistic sau drum al staţiunilor se află şi comuna Vlădeşti. De mulţi definită drept micul orăşel de la vest de Râmnic sau comuna metropolitană, Vlădeştiul are toate premisele pentru a fi un ambasador al turismului vâlcean. Nu spun eu că Vlădeştiul este centrul universului sau este a priori, baza unei pirmaide turistice româneşti dar, Vlădeştiul va continua toate demersurile şi va merge pe o strategue menită a conserva sistemul ecologic, aerul curat, farmecul helvetic, ideea de plămân verde al metropolei.

Vlădeştiul este localitatea aflată pe Drumul Staţiunilor, la marginea vestică a municipiului şi care pe ambele maluri ale râului Olăneşti oferă un spaţiu generos pentru acea parte de lume care doreşte să se trezească dimineată în miros de zâmbile, în foşnet de pădure, într-un confort urban dar într-o opţiune de gen viaţa la ţară.

Voiceşti –  Trofeul de Excelenţă în Administraţie

Eşti la Voiceşti, locul unde toamna iese din scenă de tot, cu o mantie de de frunze uscate cu coşuri fumegânde, cu case calde, cu oameni care zoresc pe străzi, vorbind despre arat, răzoare.Vine decembrie dar aici totul este viu, o dinamică. Aici, în primul vers al judeţului, un ultim colier care stă cuminte în zâmbetul soarelui de martie de mijloc.

La Voiceşti totul e bine. Străzi lungi, care şerpuiesc prin câmpia întinsă, cu asfalt reavăn, cu case cu garduri albite de var şi de zarzări, cu şcoli în care ţâncii se încaieră într-un lapte-gros de demult, cu palatul lui Alfred Cernea, cu Tighina de margine. Cu ţipete de raţe sălbatice de pe lacul din apropiere, o deltă pe râul Olt, o deltă sfântă declarată prin lege.

În localitatea Voiceşti toate sunt bine rânduite, sunt utilităţi, sunt drumuri asfaltate,  în comună s-a realizat şi o bază sportivă modernă, cu teren de fotbal, vestiare, duşuri, nocturnă, precum şi un parc, în centrul comunei, pentru copii. Într-un spaţiu verde sunt amenajate băncuţe, cu iluminat public, cu alei pietonale care va fi în 2019 îmbunătăţit şi va înnobila centrul civic.

Voiceştiul va avea o centura ocolitoare la Voicesti . 2 drumuri care leagă 2 sate – ca o centura ocolitoare – se cadastreaza. A venit tractorul pe GAL cu dotări,  drumurile agricole au fost reabilitate  iar numărul locurilor de muncă au crescut prin sosirea unui investitor strategic în zonă.

Voineasa – „Top Turism România 2018”

Domeniu schiabil „Transalpina Ski Resort” este considerat de autorităţi nucleul central care va dezvolta turismul montan în judeţul Vâlcea şi se speră ca în nou sezonul de iarnă, poziţia acestuia pe harta amatorilor sporturilor de iarnă să fie deja consacrată.

„Dorim ca din acest an, să se vorbească altfel despre Transalpina Ski Resort, ca despre o destinaţie premium, în topul naţional al turismului şi de ce nu, să devină o atracţie şi pentru turiştii din afară care descoperă astfel frumuseţile României. În acest sens, în recentele întâlniri pe care le-am avut cu toţi factorii din zonă, mă refer la primăria Voineasa, constructori, CNAIR, Romsilva, proprietari de pensiuni, am ajuns la concluzia că trebuie să asigurăm absolut tot ce este nevoie ca imaginea Vâlcii în această iarnă, să fie promovată prin Transalpina Ski Resort”, spune preşedintele Constantin Rădulescu.

„Considerăm că tot acest complex turistic Vidra – Obârşia Lotrului este imaginea Vâlcii montane. Sunt convins că Transalpina Ski Resort va aduce în această iarnă zeci de mii de turişti şi că de aici va pleca o dezvoltare accelerată a turismului în Munţii Vâlcii, nu doar aici la noi dar şi în restul judeţului. Mă bucur că la Obârşia se construieşte, că deja mai mulţi dezvoltatori imobiliari sunt interesaţi de zonă, aici vom avea ce mai modernă staţiune montană din Vâlcea şi de ce nu, din România”, a maia adăugat primarul Gabriel Năstăsescu.

Zătreni – Trofeul pentru Excelenţă în Administraţie 

Frumos centru burghez de pe Valea Olteţului, Zătreniul a fost o adevărată capitală regională a Vâlcii de sud-vest, localitate care a dat nume mari politicului, istoriei, medicinii…

Zătreniul a însemnat, de altfel, şi primele şcoli din judeţ, fiind un pionier al învăţământului vâlcean.

Cu 14 sate aparținătoare, comuna Zătreni este printre puținele comune care vor se pot lăuda cu realizarea infrastructurii de apă și canal în toate satele. De-a lungul timpului, primarul Constantin Lițoiu a accesat proiecte europene și guvernamentale prin care a reușit să aibă utilități în localitate, iar comunitatea să aibă un confort social și economic decent. Pe lângă acestea, comuna beneficiază și de gaze naturale, iar pe lângă instituțiie locale, tot mai multe familii doresc acum să-și bage și gaze.

Primarul Constantin Lițoiu spune că  până la această dată canalizarea este făcută în procent de 90 %, iar la conducta de gaze se lucrează de zor. Un alt proiect ce se derulează prin Programul Național de Dezvoltare Rurală privește anveloparea școlii gimnaziale Zătreni. Drumurile distruse de calamități au fost reabilitate, iar drumul spre cătunul Boru, care face legătura cu localitatea Livezi, a fost pietruit în totalitate.

Drăgăşani – Top Oraşe România, Premiul pentru Administraţie, Eficienţă şi Perfomanţe în Turism şi Infrastructură

Municipiul Drăgăşani este, potrivit autorităţilor locale, un pol turistic, nişa viticolă reuşind să devină o atracţie pentru „un alt tip de turist, atât român cât şi străin, cu venituri mari dar şi cu nivel de pregătire profesională”.

Drăgăşaniul a redevenit azi oraşul emancipat de ieri, cu conace cochete, cu străzi parfumate de flori şi arbuşti, un oraş unde nobilimea vinului se combină perfect cu arta comerciantului de legume.  Este un compozit care l-a determinat pe Gib Mihăescu să pună în manuscris povestea şi iubirea acestui frumos oraş al Oltului.

La Drăgăşani iubeşti corolele trandafirilor, dansul magnoliilor, parfumul strugurilor, pentru că, în aceste zile dar mai ales peste doar câteva săptămâni, de pe dealuri vor coboarî cele mai năucitoare şi apetisante arome. Ale viei nobile, care prinde culoare şi spirit.

Ne înclinăm în faţa Drăgăşaniul, autonom şi independent de viaţa noastră, a nordiştilor, , un  oraş care arde, care trăieşte, plin de pub-uri, de viaţă, cu o economie care se construieşte de la zi la zi, este oraşul care primeşte daruri de la Cer printr-o geografie unică.

Are unul dintre cele mai elegante parcuri, Batca, acolo unde şi adolescenţii de ieri, bunicii de azi, au roşit la primul sărut. Este unul din cele mai frumoase parcuri, o investiţie aristocrată, cu lac, salcii, arbori şi alei care se duc până sus spre colină. Parcul închide axa hotelurilor şi al locurilor de losiri al orăşenilor de la sudul Vâlcii. Batca are suflet de adolescent cu pistrui, de adolescentă îndrăgostită, de bunic cu monoclu, are seva noastră. Pentru că Drăgăşaniul are un suflet romantic, pe care, parcă, administraţia actuală a reuşit să-l găsească şi l-a pus pe solfegiul toamnei care bate la uşă.

Călimăneşti – Top Turism România 2018

Suntem în cea mai mare staţiune balneară din România, oraşul sfânt al lui Mircea Voievod, loc unde marele rege al Valahiei Mari stă şi azi, în marginea Oltului, în Cozia lui dragă.

De cum părăseşti Defileul Oltului, te apropii de primul oraş roman de acum 2000 de ani, Arutela, loc de civilizaţie şi unde legiunile aflaseră deja de minunile care vin de sub pământ, sub forma de ivoare magice de sănătate.

Călimăneştiul căci despre acesta este vorba, vine ca un ultim puls al muntelui, întins ca un covor roşu pentru regina Coziei, muntele dacilor, forma care a inspirat steagul dragonului de luptă.

Un oraş cât o ţară de patrimoniu – 4 mănăstiri, trei domneşti: Cozia lui Mircea, Ostrovul lui Neagoe, Stănişoara lui Carol şi Turnu, aici unde primii călugări sihaştri l-au căutat şi găsit pe Dumnezeu.

Ruinele Arutelei, zeci de vile şi mici castele întinse de-a lungul Căciulatei şi Călimăneştiului, izvoare medicale, Oltul princiar, o zestre unică, pentru un orăşel care domina Oltul la ieşirea dinspre munţi.

Azi, cu parcuri elegante, spa-uri, cafenele şi pub-uri, staţiunea vâlceană îşi aşteaptă din nou zecile de mii de turişti ai lumii…

Poate că nu e Karlovy Vary sau poate ar fi putut ajunge dacă, în 1947, Călimăneştiul, frumoasa staţiune a Văii Oltului, nu ar fi încăput pe mâinile brutale ale unui regim primitiv, care a schimbat mult din esenţa de stil şi de artă a oraşului din defileul Coziei.

Însă azi, Călimăneştiul este regina balneară a României, cea mai frumoasă staţiune de acest gen din ţară, care, pe zi ce trece, devine şi mai elegantă, şi mai cochetă, cu mult bun gust, cu mult rafinament, intrată într-o nouă etapă.

Când spui Călimăneşti azi, incluzi aleea de cură balneară, unică în România atât prin vechime, cât şi prin sălbăticia ei, cusută la poale de munte.

Cele două parcuri, de fapt, au ceva singular. Sunt maşini ale timpului, sunt cele care aduc în prezent patina Călimăneştiului adunată prin veacuri. În orice moment, te aştepţi să le vezi pe coniţele cu umbreluţă, cu mănuşi, plimbându-se pe alei, povestind despre iubiri ascunse şi amoruri cu succes sau strecurând şoapte cu subînţeles…

Horezu – Trofeul Oraş Turistic 2018

Cu un parc industrial în execuţie, un aerodrom, o staţiune la Vârful Romani, cu 2 obiective UNESCO, oraşul Horezu, capitala Depresiunii cu acelaşi nume, face paşi uriaşi spre a deveni al treilea municipiu al judeţului Vâlcea.

„Suntem pol regional al Vâlcii de Vest, centru educaţional, atât preuniversitar cât şi universitar, aici funcţionează cel de-al treilea spital din judeţ, ceramica şi Mănăstirea Hurezi sunt UNESCO, se lucrează la aerodrom, avem una din cele mai frumoase staţiuni montane, la cota 1.600, obiectiv de interes naţional la nivel de infrastructură. Parcul Industrial se dezvoltă, ne mândrim cu un centru istoric brâncovenesc. Avem atâtea atuu-uri de a pune Vâlcea pe hartă, prin faptul că Horezu poate deveni un pol urbanistic naţional”, spune primarul Nicolae Sărdărescu.

Prima pârtie de schi din Domeniul Schiabil Horezu a fost finalizată, urmând ca în anii următori să fie amenajate alte 4, toate la cota 1.600 – 2000, în Masivul Căpăţânii, fiind al doilea astfel de domeniu din judeţul Vâlcea.

Investiţia este una privată şi aparţine omului de afaceri Hagivreta, acesta lucrând în prezent şi la mai multe structuri hoteliere, având în proiect chiar hoteluri de 4 stele, în afara unui complex turistic cu pensiuni şi vile.

Pârtia are o lungime de aproximativ 900 de m, foloseşte un telescuan şi tunuri de zăpadă şi este localizată în microstaţiunea montană Vârful Romani, capătul acesteia fiind chiar vârful Romani.

Bălceşti – Trofeul Centenar 2018

Bălceştiul este un oraş nici bogat, nici sărac, nici urât, nici frumos, dar are parfum. Teii de vară se combină cu mirosul de sat vechi de şes, cei îmbrăcaţi în stofe se amestecă cu oltenii guralivi. Case mari cu trandafiri brâncoveneşti alături de case cu buruieni. Jeanşi şi amărăşteni, fete şi femei cu basma… un compozit românesc reuşit.

Bălceştiul are în el seva aristocrată. Bălceştiul are un fundament de istorie pe care puţine alte oraşe din această parte de judeţ o cunosc. O istorie, o economie de secol XIX, o relaţie directă cu lumea academică a lumii. Şi mai e ceva, dacă nu era Bălceştiul din România, evoluţia nu ar fi existat. Da, aşa e, dacă nu era Bălceştiul, nu era Petrache Poenaru, nu era stiloul, banala ustensilă de scris cu care ne-am chinuit în copilăria noastră, care a marcat un salt uriaş în istoria scrisului, evident, până la apariţia tastaturii.

Pe unul dintre cele mai înalte dealuri din Valea Olteţului, Dealul Răii, aflat în localitatea Bălceşti,  flutură unul dintre cele mai înalte drapele din judeţul Vâlcea, de la 1 decembrie.

Acesta are dimensiunile de 9/6 şi este înălţat pe un catarg de 19 metri.

Drapelul este vizibil atât din Valea Olteţului cât şi din Valea Cernei, fiind un versant care străjuie intrarea în oraşul Bălceşti.

„Acesta drapel are şi două plăci de marmură la bază. Pe una din ele este menţionat Anul Centenarului iar o a doua placă îi este dedicată lui Petrache Poenaru, bălceşteanul cunoscut pe tot mamapondul, membru al Academiei, un savant român, omul care a pus pe steagul revoluţiei lui Tudor, pentru prima dată cele 3 culori româneşti care compun azi Drapelul Naţional”, spune Constantin Aleca, primarul din Bălceşti.

De altfel, pentru Petrache Poenaru, va fi amenajat în Bălceşti şi un muzeu pentru a cinsti printre altele memoria celui care a inventat stiloul.

Băbeni – Premiul pentru Excelenţă în Administraţie

Băbeni, localitatea devenită în 2002 oraş, are o deficienţă la infrastrucura drumurilor, şi cu toate astea, o dezvoltare a investiţiilor economice. Localnicii sunt oameni gospodari, cu diferite preocupări începând de la creșterea vitelor, oierit, agricultura, prelucrarea lemnului, extracția petrolului, industrie, până la antreprenoriate, comerţ şi prestări servicii. Primarul Ştefan Bogdan spune că îl bucură prosperitatea economică a comunităţii şi se străduie să dezvolte urban, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi, implicit, a condiţiilor de viaţă. Acesta consideră că, un oraş, trebuie să arate cu spaţii verzi, alei pietonale, cu un parc frumos, cu blocuri îngrijite, aspectuoase, dar şi cu străzi asfaltate.

Astfel că, din fonduri locale, primarul a amenajat zona cartierului de blocuri, precum şi a parcului central, cu alei pietonale, băncuţe, etc.

Printre blocuri au fost amenajate trotuare, foişoare, fântâni publice, parcări de reşedinţă, spaţii verzi şi locuri de joacă, iarcartierul a devenit civilizat, curat și frumos amenajat. Aici în zona parcului orășenesc, vom avea o parcare asfaltată, ne gândim şi acest pod de intrarea să fie deosebit, vom vedea unde va fi amplasată zona de alimentaţie publică. Tot în zona centrală avem în program amenajarea pieţei, pentru că suntem al treilea oraş ca mărime, nu doar ca populaţie ci şi ca PIB din Vâlcea şi se înregitrează nu vreau să exagerez, şomaj zero iar numărul agenţilor economici este în continuă creştere.

„Anul 2018 a fost anul asfaltărilor. Pe lângă proiectele prin PNDL 2, pe care le avem, în infrastructura învățământului, am avut în vedere Aleea Brutăriei, Dealul Grecilor, Râioasa, Brâncuși, Braia, Berbeniței, Dejului, Morii, Oromulu, Primăverii, Rovinei, Sondelor, Țarinei, Târgului, Târgului, Aleea Ionești, Parcului și parcarea aferentă, iar străzile Ungureni – Romani și Unirii – Uzinei sunt în licitație, iar cu acestea se termină asfaltarea în orașul Băbeni”

Băile Olăneşti – Trofeul Turism România 2018

Staţiunea Băile Olăneşti poate afirma acum la finele anului că numărul turiştilor care au optat pentru oraşul izvoarelor de aur a depăşit numărul record de 50.000, o mică parte fiind turişti străini.

„2018 este anul în care se poate spune că turismul de agrement s-a consolidat iar Băile Olăneşti iese din paradigma unei staţiuni exclusiv socială. Asta se datorează proprietarilor de hoteluri care au înţeles să iasă în întâmpinarea celor care vin aici şi cu alte oferte, cu puncte de atracţie, să abordeze segmentul tinerilor şi de ce nu, să devină o destinaţie de week-end pentru cei din Râmnic şi nu doar”, spune primarul Sorin Vasilache.

Una dintre investitiile majore ale Primăriei Olăneşti, spune Sorin Vasilache, este amenajarea a două noi parcuri – Parcul Parâng şi Parcul Poştei însemnând Amenajarea terenului, Realizare de amenajări peisagistice în ton cu istoria şi flora locală, Realizarea de sistem de irigaţii automatizat, Realizarea unui sistem de drenaj de suprafaţă şi/sau de adâncime după caz, Realizarea unor spaţii de şedere şi socializare corespunzătoare, Realizarea unei zone în care să fie amenajate elemente cu apă, Înlocuirea mobilierului specific parcului, Refacerea sistemului de iluminat, Înlocuirea pavajului cu unul adecvat temei propuse, Realizarea unui punct de informare, Montarea unei instalaţii WI-FI, Amplasarea unui ceas urban.