Povestea drumului dacic de la Grădiștea, descris de Ilie Fîrtat

Două drumuri tranzitau actualul județ Vâlcea de la sud la nord, spre Sarmisegetuza, unul pe firul Oltului, pe care au înaintat romanii în anul 103 î. H., dar și unul pe valea Oltețului, care venea dinspre zona sucilor (Corabia) pe actuala Transalpina, direct spre Sarmisegetuza. Pe parcursul acestui traseu au existat mai multe cetăți dacice cum este cea din Grădiștea. În apropierea satului Valea – Grădiștei, sat component al comunei Grădăștea, pe culmea Dealului Muierii (478 m), în punctul numit “La Cetate”, se găsesc urmele unei cetăți dacice, ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. “Grădiște, grădiști, este o formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. Sau locul unei vechi cetăți sau localități preistorice. 

Iată ce spune profesor Ilie Fîrtat:

Cu ocazia efectuării unor cercetări la cetea dacică din Grădiştea, s-a stabilit că prin imediata apropiere a ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieşirea din vechea cetate getică – Sucidava (Corabia) până la oraşul roman Romula (oraş construit pe ruinele unei cetăţii dacice), observându-se şi aici cu unele întreruperi, la suprafaţa terenului.

Aceasta ar fi primul tronson, al doilea tronson ar fi Romula – Grădiştea, tot de pământ, luând în unele porţiuni forma de drum de care sau potecă.

Al treilea tronson, de la Grădiştea spre munţi, urmând coama dealului. “Drumul Muierii” taie perpendicular Drumul Naţional nr. 67 B Drăgăşani – Tg. Jiu la km 47 în marginea de vest a satului Obislavu, străjuit de o parte şi de alta de indicatoarele ce delimitează hotarul între judeţele Vâlcea şi Gorj, mergând spre Sarmizegetusa.

Începând din vechea cetate getică Sucidava, acest drum are înşirate de o parte şi de alta o salbă de cetăţi şi aşezări fortificate geto-dacice cunoscute: Gostavăţ, Fărcaşele, Romula, Morunglavu, Tetoiu, Grădiştea, Polovragi şi cetăţile din Munţii Orăştiei.

Acest drum apare ca o necesitate pentru daci. Cu excepţia unor mici întreruperi, pe toată lungimea lui, acest drum există şi astăzi. Peste tot el a tăiat un defileu adânc în culmile dealurilor şi munţilor vrând parcă şi prin aceasta să demonstreze că a fost folosit multă vreme.

Porneşte de la Dunăre până în inima Daciei, pe cel mai scurt şi drept traseu, făcând legătura între cele mai importante triburi ale geto-dacilor de o parte şi de alta a Carpaţilor

Acelaşi drum, “Drumul Muirerii”, este menţionat şi de V. Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanţei. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova şi de acolo la Bistreţ, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. (Ilie Fîrtat, Grădiştea)

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *