Povestea celor 250 de arbori seculari din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Este cel mai mic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4186 ha, fiind situat în Judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.

Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de Cheile Olăneşti (Folea), creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m).

Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, câmpuri de lapiezuri, grohotişuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, păduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri.

Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa, în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere, a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota, Bistriţa, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpuşa, Peri, bisericile rupestre din Peştera Liliecilor, bisericile din localităţile din zonă, precum şi tradiţiile, obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui.

Asociaţia Kogayon, partener al administratorului  parcului, a început o amplă poveste de identificare a arborilor seculari din acest parc.

„Anul trecut, am început frumos o poveste a pădurii şi a prieteniei între Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, DocProcess şi Asociaţia Kogayon.
În această primăvară, din această prietenie, vom depăna din nou poveşti de-ale pădurii. Vom continua căutarea bunicilor pădurii şi o să revenim, cât de curând, la câţiva fagi de poveste, pe care să îi includem pe hartă.

Anul acesta am demarat acţiunea de identificare a bunicilor pădurii – cei mai bătrâni arbori din Parcul Național Buila-Vânturarița și regiune.
Am adunat, în această primă fază, o bază de date cu 249 arbori seculari, reprezentând 15 specii (fag, stejar, paltin de munte, molid, brad, tisă, carpen, cireș sălbatic, frasin, măr sălbatic, tei, salcie, plop, nuc, castan comestibil), pe care i-am localizat pe hartă, măsurat și fotografiat, urmând să semnăm protocoale de protecție cu proprietarii și administratorii terenurilor pe care se află, prin care să-i protejăm și promovăm ca pe valori ale patrimoniului natural local.
Dorim să continuăm acţiunea până la identificarea tuturor bunicilor pădurii şi poveştile lor”, spune Florin Stoican.

AP