Poate fi considerat Băbeniul și vecinii (Ionești, Frâncești, Mihăești, Govora) un pol economic

Băbeniul este așadar potrivit cifrelor înaintate de finanțe unul dintre cele mai dezvoltate orașe din Vâlcea, o zonă clar, cu perspective industriale bune, unul care atrage investitori și dezvoltă clar un uriaș complex de IMM-uri, ceea ce însemană o economie sănătoasă. Asta se întâmplă și în localitățile limitrofe. În analiza noastră am scos Șirineasa, pe care am inclus-o în zona centrală a județului, fiind comuna geografic dispusă în această longitudine. Totodată am inclus Băile Govora, care geografic ar putea fi inclusă în Oltenia de sub Munte dar ea asigură o tranziție către acest bazin al Băbeniului.

Ionești

O comună cu o populație mare în Vâlcea, adică peste 3.800 de locuitori a reușit potrivit datelor estimate, venituri proprii de peste 550 mii lei. Cifre modeste dar care o plasează în zona comunelor aflate în curs de dezvoltare.

Localitatea se remarcă printr-un aspect îngrijit, administrația Neagoe având priorități în modernizarea instituțiilor publice din comună. Are majoritatea drumurilor reabilitate și se află în implementare de proiecte privind utilitățile.

Cea mai importantă fiind rețeaua de gaze, o investiție care, desigur ar pune-o pe o direcție complet ascendentă, economic, prin capitalizarea investițiilor private în zonă.

Frâncești 

Cu peste 2,5 milioane lei li aproximativ 5000 de locuitori, vorbim de o comună dezvoltată, unde se vede clar ce înseamnă forța unui agent economic dar și a unei administrații care în utimii 8 ani a trebuit să recupereze tot ce nu s-a reușit în 20 de ani scurși de la revoluție.

”A fost de fapt o provocare pentru mine, de a pune în acord, așteptările unei populații care locuiește într-o comună care în datele statistice se prezenta ca una bogată. Numai că în realitate, lucrurile nu arătau așa. A fost nevoie de o strategie managerială, de un plan, de etape clare pentru a moderniza complet infrastructura din Frâncești. Pentru calitatea vieții, pentru a face din comuna noastra una care trebuie să fie un cămin, un acasă, o zonă de confort”, spune Daniel Paraschiv.

Edilul întotdeauna identifică și ia în considerare nevoile comunității, după care, funcție de alocările financiare și priorități începe punerea în practică a obiectivelor de investiții.

În primul rând la căminul cultural din satul Genuneni, investiție realizată cu fonduri guvernamentale, prin Compania Națională de Investiții, după care, cu fonduri proprii am asigurat utilitățile și am amenajat corespunzător spațiul aferent, curtea interioară, etc. S-a asigurat, de asemenea, cofinanțarea la sala de sport, iar pe lângă asta, s-a amenajat zona unde se construiește. S-au făcut ziduri de sprijin, s-a excavat un deal, astfel încât terenul pe care se construiește să fie stabil și corespunzător unei astfel de construcții, pentru ca, acum, în primăvară să înceapă execuția sălii de sport cu 102 locuri. S-au finalizat de asfaltat patru drumuri care însumează o lungime de doi kilometri. Este vorba de drumurile: Bălăstreni, Cimitirului din Dezrobiți, La Colnic și drumul La Bălteanu. Cu aceste drumuri am terminat a doua etapă de asfaltare din localitate, urmând ca în acest an să continuăm asfaltarea cu Ulița Câmpului și ulițele aferente acesteia, iar până în 2024, să fie asfaltate toate drumurile de interes local. Am dat ordinul de începere la lucrările de proiectare la complexul sportiv, iar în două luni, respectiv luna martie să înceapă și această investiție. Am făcut studiul de fezabilitate și pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satele Mănăilești și Genuneni.

De asemenea, în nicio școală nu am găsit grupuri sanitare, acest lucru fiind inadmisibil, așa că am prioritizat aceste necesități, astfel încât elevii, dar și dascălii să aibă în interior wc-uri, igiena fiind vitală, mai ales în aceste vremuri pandemice. Așa că, s-au finalizat lucrările la grupul sanitar din incinta școlii generale Dezrobiți, iar la grădinița Genuneni, lucrările sunt în derulare în proporție de 75%. Acum, avem trei școli generale la standard europene, cu toate dotările și nevoile pentru un învățământ de calitate.

S-au finalizat proiectele europene pentru școli și suntem în procedura de achiziție pentru echipamente IT: respectiv laptopuri, table inteligente, tablete etc.

O altă investiție bună este achiziția echipamentelor IT, pentru digitalizarea serviciilor privind plata online a taxelor, a impozitelor,  pentru a reduce timpul de așteptare a oamenilor, iar plata să se facă oricând cu cardul.

Pentru că punem accent pe o localitate curată, am achiziționat și 500 de pubele pentru populație, urmând ca în două-trei luni fie distribuite celor care nu au avut contract de salubrizare până acum.

Pentru anul acesta, Parsschiv spune că dorește rețeaua de canalizare și nu în ultimul rând continuarea și finalazirea programului amplu de asfaltări.

”Vrem să dezvoltăm numai o comună economică. Este clar că aici avem un succes, vrem să facem și o localitate unde să se contruiască, unde să atragem populație nouă. Sunt convins, că frumusețea locului, două obiective de patrimoniu, relieful, suntem o localitate traversată de două frumoase râuri, cu multe păduri, cu zone verzi, cu un aer curat. Sunt atâtea criterii care pot genera o demografie crescută și o stimulare a zonei clasei de mijloc să se mute aici”, susține Paraschiv.

Mihăești

Cu aproape 7000 de locuitori oficial înscriși, cu venituri de 3,2 milioane lei, comuna este un exemplu despre cum poți ajunge dintr-una din cele mai sărace localități de până în 1989, la a doua comună din județ, cu un grad mare de venituri proprii. Mult timp fiind prima.

Cum? Folosind judicios zonele pentru sectorul industrial, pentru sectorul rezidențial și pentru zona de agro-turism. Comuna a ajuns azi să fie foarte frumos delimitată, beneficiind și de o expunerea la două drumuri naționale, DN 64 și DN 67.

De altfel numărul de locuințe noi este de câteva sute pe an, fie reabilitări de case vechi, fie noi locații, cei mai mulți locuitori fiind din Râmnicu Vâlcea, peste 1000 de râmniceni mutându-se la Mihăești în ultimii 5 ani. Dar sunt și locuitori din Dolj, Olt, București care au locuințe în Mihăești.

Utilitățile, apropierea de Râmnicu Vâlcea, dispunerea comunei în zona subcarpatică, într-un relief armonios, localitatea pe cei 11 km lungime tivuind dealurile de mijloc, în valea generoasă a Govorei, sunt criterii care au determinat această migrație a orășenilor, având cea mai mare creștere demografică din toate cele 89 de localități vâlcene.

”La această oră mai multe autorizații de locuințe deschise, avem compartimente care se mișcă rapid cu actele, autorizații, nu există timpi de așteptare, le spunem doritorilor cum sunt zonele, care sunt cele care se pretează pentru rezidență, pentru că localitatea este împărțită în zone industriale, agro-turistice cu potențial și rezidențiale. Este deja o regulă de mai bine de zece ani că localitatea este una căutată și trendul se va menține. Oamenii vor natură, vor o localitate unde să poată lucra de acasă, cei care se mută aici, sunt în mare parte segmentul tineri, cu joburi bune care fug de aglomerație, de oraș”, spune primarul Constantin Bârzăgeanu.

Edilul știe că s-au înmulțit cererile pentru utilități și asigură locuitorii că se va investi pe mai departe pentru asfaltări, extinderi de gaze și apă. Totodată, Bârzăgeanu speră ca în acest an să demareze după ani buni, Masterplanul de apă și canal și în cele din urmă, în localitate să fie intridusă rețeaua de canalizare

În anul 1989, în august, comuna Mihăești a apărut pe lista localităților din România, o lista în se sublinia că 1 ianuarie 1991 comuna Mihăești urma să dispară din acte, în 1990, urmând să se facă delimitarea celor 3 zone care urmau să fie alocate orașelor Băbeni, Râmnicu Vâlcea respectiv Băile Govora.

Băile Govora

Este din păcate cenușăreasa turismului vâlcean dar și cel mai slab dezvoltat oraș din Vâlcea. Cu aproape 1 milion de lei, este ultimul din cele 11 orașe ale Vâlcii și car are o populație în continuă scăderea, ajungând la puțin peste 2.600 de locuitori.

Cea mai recentă stațiune balneară, Ocnele Mari reușește totuși să depășească din venituri proprii, pragul de 1,5 milioane lei iar Govora, fosta perlă interbelică să prăbușește sub o administrație care nu reușește să îi redea măcare și interesul pe care îl avea până în 1989.

Este singură localitate din cele 89 care are cifre mai mici decât anul trecut.

Băbeni

Cu aproape 5,6 milioane lei și cu o populație de aproape 10.000 de locuitori, Băbeniul ocupă a 5-a poziției în economia Vâlcii și a treia ca populație. Este capitala intreprinderilor mici și mijlocii din județ, un uriaș pol pentru cel puțin 10 comune din zonă. Acest oraș suplinește și lipsa unui oraș în zona centrală a județului, precum și ca pol de atracție pe piața muncii.

În Băbeni lucrează zilnici aproximativ 1000 de locuitori din comunele vecine, semn că există o piață certă a forței de muncă.

Avantajos pentru Băbeni este și așezarea sa, pe drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Drăgăani și Slatina dar și la intersecția cu drumurile care merg spre Horezu. Situat astfel chiar în centrul județului Vâlcea, având o uriașă bază de recrutare pentru forța de muncă din comunele vecine.

”Este un adevăr că orașul are o dinamică economică și se investește, șomajul este unul aproape inexistent, sperăm că agenții privați vor plusa și la nivelul salarial, pentru a atrage cât mai multă forță de muncă plecată afară și bine calificată. Primăria este dispusă de a oferi ajutor pentru orice investitor care dorește să dezvolte aici afaceri”, spune primarul Ștefan Bogdan.â

Se va investi masiv în energia verde susține edilul din Băbeni și multe alte proiecte care vor schimba cu totul imaginea acestui cochet oraș de pe DN 64.

Mai trebuie menționat și faptul că până în 2003, Băbeniul era o comună.

 

 

Astfel cu aproximativ 13 milioane de lei, polul Băbeni are toate șansele pentru a se defini drept Zonă Urban Funcțional, deși el poate fi privit ca pe o prelungire a arealului metropolitan al Râmnicului, al Olteniei de sub Munte și a Depresiunii Horezu. Cu peste 30.000 de locuitori, zona este una foarte propice astfel investițiilor, industriei, mai ales că se află axele Drăgășaniului, Horezului și Râmnicului.