Peştera Perlelor – Locul unde pământul Vâlcii a creat bijuteriile Raiului

100.Da, acesta este adevărul, până la urmă, cu privire la numărul de peşteri care se află într-unul din cele mai frumoase tărâmuri ale Vâlcii, în Munţii Căpăţânii.  100 de intrări fermecate dincolo de lumea ştiută a omului, 100 de intrări, unde, din timpuri pe care noi nu le-am atins niciodată, Meşterul Invizibil al Naturii a muncit, ascuns, parcă, într-o altă dimensiune.

Din aceste 100 de peşteri, de adevărate găuri de vierme ale timpului, pentru că în majoritatea s-au găsit fosile ale ursului preistoric, 10 sunt considerate minuni ale naturii. 10 sunt absolut incredibile monumente ale universului, pe care judeţul nostru, dintr-un egoism funciar, a dorit să le păstreze intacte, pentru a nu le arăta lumii.

Uite că noi am vrut să împărtăşim cu dumneavoastră aceste minuni, pentru că Vâlcea a fost, poate, prea puţin ştiută până azi ca fiind judeţul care poate oferi lumii cele mai frumoase locuri cardinale, cele mai spectaculoase privelişti, cea mai frumoasă zestre a timpului universal, cum este chiar cazul de faţă. Iar, dacă în urmă cu o zi, v-am povestit de peştera lacului de smarald, azi a venit rândul Peşterii cu Perle.

Pentru pelerinul care se află în judeţul Vâlcea şi doreşte să cunoască aceste minuni ale naturii, îi recomandăm acest traseu.

În drumul spre Băile Olăneşti, după ce trece de localitatea Păuşeşti Măglaşi, chiar la capătul ei, în stânga apare drumul spe Valea Cheii. Sunt indicatoarele cu Mănăstirile Pahomie şi Iezer, un sector important din Drumul Mănăstirilor Olteniei de Sub Munte. Mănăstiri cu legende frumoase, unele chiar dramatice,  cu biserici rupestre, un complex monahal, de fapt, care include, alături de cele două lăcaşe de cult, pe acelaşi areal, şi schitul Bradu, Mănăstirea Sărăcineşti şi, adânc, în inima Builei, schitul Pătrunsa.

Revenind, drumul forestier lung de aproximativ 20 de kilometri, drum strategic făcut între anii ’70 – ’80, duce, după tunelul Builei, jos, la fostul canton, actuala căbănuţă Cheia, într-o căldare montană, similară unui paradis.  Aici trebuie musai căutat Ionuţ Dumbrăvescu, excelent ghid, excelent prieten, o gazdă aşa cum trebuie, în mijloc de munte.

Aceste peşteri, cu adevărat bijuterii ale naturii, sunt ascunse la capătul unor poteci nemarcate, dar Ionuţ vă va îndruma spre fiecare dintre acestea. Una dintre minunile canionului este Peştera Bijuteriilor sau Peştera cu Perle. Pentru că da, unul din cele mai mari, lungi şi cu adevărat spectaculoase canioane este Canionul Cheii. Ceea ce poate vedea aici turistul nu regăseşte nicăieri în lume. Este, de fapt, drumul Caprelor Negre, o potecă de munte doar pentru iniţiaţi, unde cascadele cad din stâncă în stâncă, sapă adevărate băi de metri lăţime, rup muntele pe din două. Canionul Cheii este o Minune a Vâlcii!

Peştera cu Perle se află la 1.100 de metri altitudine, în canionul Cheii, în masivul Buila din Munţii Căpăţânii Vâlcii, aşa-zişii Stâncoşi româneşti.

Perlele de peşteră sunt, de fapt, formaţiuni sfericoidale formate prin picurare, ca adevărate mărgele de diferite culori şi care formează un covor superb. De regulă, sunt sub 1 cm în diametru, dar se pot întâlni şi perle mai mari, de până la 15 cm. Acestea au ca nucleu de formare fie un os de liliac, o pietricică, fie orice se găseşte pe podeaua peşterii.

Există şi cuiburi de perle, acestea se află în excavaţiile podelei peşterii. Pentru a se evita sudarea între ele a perlelor, este important ca, atunci când picăturile cad din tavan, să lovească cu putere concreţiunea, deplasând-o de pe loc.

Aşadar, turistul are o panoramă impresionantă de bijuterii ale peşterii (mai ceva ca la Meli Melo!) înşirate pe podeaua cavernei. De aceea, peştera este arie protejată, iar accesul se face restrictiv, fiindcă aceste perle sunt construite de Meşterul Necunoscut al Naturii, în milioane de ani. Ar fi păcat ca, din neatenţie, un pas greşit să zdrobească ceea ce a făcut natura în atâţia ani de muncă ascunsă.

În alte episoade vom vorbi despre Peştera cu Clopot, Peştera Caprelor, Peştera Murgoci, Peştera Rac…

Mihai IONESCU