Perla Hidroenergeticii românești, Hidrocentrala Ciugetu – Malaia

S-au împlinit în această vară 54 de ani de la începerea lucrărilor (1966) la Hidrocentrala Lotru-Ciunget.

La început au sosit pe aceste meleaguri topometriștii (pentru măsurători) și geologii (pentru descifrarea riscurilor geologice, sub oblăduirea Acad.Ion Băncilă). Apoi au venit liniorii care au construit linia de înaltă tensiune Sadu-Ciunget de 110kV, care aducea energia electrică necesară lucrărilor.

Așa s-a năcut perla energeticii românești, Hidrocentrala – Ciungetu

Vidra1

”După aceea au venit constructorii, instalați la început în rulote, apoi în barăci. În paralel și-au făcut apariția artificierii, odată cu ei s-a auzit strigătul de avertizare ”Ardeee…”, și care cu forța dinamitei au construit drumurile de acces și amplasamentele barajelor, castelul de echilibru și centrala de la Ciunget, șoseaua asfaltată până la Voineasa, drumul pe Valea Latoriței și drumurile de acces la barajul Vidra pe Valea Mânăileasa și prin Cataractele Lotrului, unde viaductul aruncat peste vijeliosul Lotru a intrat în istorie. S-a început cu amenajarea sediului Șantierului ICH Lotru din Voineasa și a celor peste 32 de puncte lucru, unde aveau să fie găzduiți în barăci cu etaj, apă caldă și încălzire centrală peste 12.000 de lucrători. Pentru ei s-au construit cantine, cluburi muncitorești, cinematografe și biblioteci. Constructorii veneau de la Bicaz și Argeș, iar de la Lotru au plecat la Sebeș, la Someș sau Siriu, la Râul Mare- Retezat sau Bistra-Poiana Mărului.”, spune profesoru Gheorghe Ploaie.

La Lotru, după cum precizează dascălul vâlcean, proiectantul ISPH, șefii de proiect Victor Sabovici și B. Borisevici, au gândit și dezvoltarea turistică a zonei (Arh. A.Oprea), astfel că amplasamentele de la Voineasa și Vidra au fost construcții definitive, care au devenit ulterior Stațiunile balnoeclimaterice Voineasa și Vidra. A fost un efort extraordinar în realizarea celor 7 baraje și cele 3 centrale hidroelectrice, dintre care cea de la Ciunget, amplasată în inima muntelui la 100m adâncime întrece orice imaginație.

Vidra2

La acestea se adaugă peste 160km de galerii săpate în inima munților. Numai cine a lucrat la Lotru poate înțelege eroismul, sacrificiul, fraternitatea și dăruirea cu care au lucrat constructorii. Director general a fost la început ing.Gh. Cocoș, urmat de ing. Dan Predoiu, Șeful Șantierului Baraj Vidra a fost ing. Solly Kamenitzer, Șeful Șantierului Captări sud, inclusiv barajele Galbenu și Petrimanu a fost ing. Mihai Tarța, captările din zona Nord au fost conduse de ing. Traian Sabău, iar Atelierele centrale de la Capra Foii au fost conduse de N. Domnescu, un excelent organizator.

Lucrările de construcție a Coloniei Voineșița, devenită ulteerior stațiune turistică, au fost dirijate de ing. Eroftei Regman. La Uzina Lotru au condus lucrările ing. Păunescu și ing. David Bucur. Au mai condus diverse servicii inginerii: Emil Podhorodetschi, Zbarcea, Panaite, Cornel Josan, Lazăr – mecanic șef, Gündisch – energetic șef, F.Cîrlea și mulți alții.

Alături de aceștia au trudit sute de ingineri, economiști, maiștri, mecanici, electricieni, sudori, mineri, zidari, fierari-betoniști, strungari, dulgheri etc. Un cuvânt deosebit se cuvine să rostim pentru ”șoferii iadului”, cei care au transportat toate materialele, utilajele și oamenii în condiții grele și periculoase, atât vara cât și iarna.

Vidra3

Totodată s-a construit un liceu, un dispensar, a luat ființă serviciul medico-sanitar cu sală de operații, laborator și radiologie, unde lucrau mai mulți medici, sub conducerea Dr. Stanciu. Despre această epopee, desfășurată cam în zece ani, au scris Ilie Purcaru – în ”Țara Loviștei”, V.Hossu-Longin – în ”Țara Lotrului”, Tr.Coșovei – în ”Să mai văd odată Lotru”, precum și mulți jurnaliști de la ”Secera și ciocanul” de atunci, ”Orizont” și ”Lumina de pe Lotru”- primul ziar apărut la Voineasa, pe Valea Lotrului.

S-au realizat și două filme cu scene din timpul lucrărilor: ”Muntele ascuns” – filmul de debut al actorului Horațiu Mălăele și al regizorului A. Cătălin-Băleanu, cu George Constantin, Tamara Crețulescu, Dana Comnea, O.Cotescu, Șt.Tapalagă etc. și filmul ”Pentru că se iubesc” cu Alexandru Repan, Ilinca Tomoroveanu și Emm. Schaefer.

Constructorii, veniți din toată țara, dar și din Valea Lotrului, s-au confruntat adesea cu vitregiile naturii, cu inundațiile din 1970 și 1975, cu avalanșe, cu înzăpeziri, cu avarii la liniile electrice pe vreme de furtună. Au fost dominați de spiritul de echipă, dar și de câștigurile substanțiale. Au fost și accidente cumplite colective: avalanșa de pe valea Latoriței, unde au pierit 7 lucrători (vezi monumentul ”Șapte cruci”) sau exploziile frontului de lucru în subteran la Groapa Seacă (1974) și Bistricioara (1981), unde au pierit echipe de mineri.

Vidra

Și-au jertfit viața în total 75 de oameni…Tot în marele șantier s-au întemeiat familii și s-au născut peste 1200 de copii, dar s-au produs și destrămări de căsnicii și chiar două crime. Viața socială a fost nu numai frumoasă, dar și dură …

Majoritatea care au lucrat la Lotru se odihnesc la pensie, o parte au trecut la odihna veșnică…Utilajele au ajuns la fier vechi și s-au topit pe alte meleaguri. După plecarea constructorilor s-au finalizat lucrările la Stațiunile Voineasa și Vidra, sub îndrumarea ing. Marian Mirea, iar în 1980 s-a dat în folosință Hotelul Lotru, cu 400 locuri, iar mai apoi și celelalte: Brădișor, Lotrișor, Vidra, Voineșița și Poenița ajungându-se la circa 1800 locuri de cazare, cantină, restaurante, baruri, magazine și sală de spectacole.

Acum se află în părăsire după ce 300 de oameni au lucrat acolo până prin 1996…

Material realizat cu sprijinul profesor Gheorghe Ploaie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *