Pelerinaj în galaxia de stele monahale din Depresiunea Horezu

Vâlcea nu are catedrale, nu are palate, nu este un land occidental cu arhitectură gotică sau baroc, este însă altceva. Este simţirea divină, este povestea unui Dumnezeu cald, modest, blajin, precum un călugăr care zâmbeşte cu ochii inimii.

Vâlcea de vest este un Athos de lemn sau o constelaţie de bijuterii, de stele româneşti, de istoria fiinţării, atunci când românul pleca din faţa barbarului şi nu-şi lua nimic în spate decât biserica. Ce dumnezeire mai sublimă poate fi certificată decât acest metafizic şi liturgic aspect? Acela de a pleca din satul prădat de invadatori doar cu biserica.

Aceasta este fascinanta poveste a celor 88 de biserici de lemn vâlcene, printre cele mai multe dintr-un judeţ, biserici astrale, aflate pe culmi de dealuri, la margini sau mijloc de păduri. Biserici mici, demontabile, pe care românul le lua în carul cu boi şi fugea în codru. Erau odoarele lui, mai sfinte decât mama, tatăl, femeia sau copilul. Îl lua pe Dumnezeu cu el în băjenie.

Şi azi ne-a rămas acest ADN. Acum doi ani, în urma unor inundaţii care au distrus un sat întreg, o bătrână care a revenit la căsuţa ei mică a căutat în mâl nu zestrea ei de fată, nu cine ştie ce podoabă, ci icoana cu Hristos. A găsit-o, a şters-o de noroi şi zâmbea fericită. Asta este seva noastră.

Revenind la arhipelagul Horezului, vom trece în revistă bijuteriile de lemn sau stelele româneşti ale naţiei noastre.

Biserica “Inrarea în Biserică a Maicii Domnului”, 1888, Parohia BOGDĂNEŞTI, din Tomşani
Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Tomşani
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Costeşti
Biserica din Cătun Gruşetu „Adormirea Maicii Domnului”, 1801

Com. Costeşti-Vâlcea
Biserică de lemn, fostă parohială până în anul 1937, când s-a dat în folosinţă actuala biserică. Se află în curs de restaurare. Este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nasterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripţii de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotniţa de zid şi pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: VL-II-m-B-09731.

Biserica Parohială „Cuvioasa Paraschiva”, 1747

Parohia DUMBRĂVEŞTI, Com. Tomşani-Vâlcea
A fost construită în 1747. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: VL-II-m-B-09758.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” Tomşani
Biserica „Sf. Arhangheli” Tomşani
Biserica Capelă de cimitir „Sf. Arhangheli”, 1774.

Parohia FOLEŞTI DE SUS, Com. Tomşani-Vâlcea
Biserica este localizata în satul Bălţăţeni si a fost ridicată în anul bizantin 7282, adică anii 1773-1774 de la Naşterea lui Christos. Poartă hramul „Sf. Arhangheli”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: VL-II-m-B-09649.

Biserica Capelă de cimitir „Sf. Nicolae”, 1776

Parohia GENUNENI, Com. Frânceşti-Vâlcea
Biserica este localizată în satul Mănăileşti şi este datată de o inscripţie din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului şi câteva inscripţii scobite în lemnele pereţilor. Dintre aceste inscripţii se remarcă în mod excepţional, prin raritatea ei şi valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecţionat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: VL-II-m-B-09817.

Biserica „Sf. Nicolae” Frânceşti

Biserica „Cuv. Paraschiva” Vaideeni

Biserica Capelă de cimitir „Cuv. Paraschiva”, 1556-57.

Parohia MARIŢA, Com. Vaideeni-Vâlcea
Biserica de lemn din Mariţa se află în localitatea omonimă din judeţul Vâlcea, în cătunul Funduri. Biserica a fost ridicată între anii 1556-1557 şi poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn de la sud de Carpaţi, datată ferm de o inscripţie pe perete. Remarcabilă este tratarea catapetesmei, acoperită de desene zgâriate cu horjul şi pictată în culori vii. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: VL-II-m-A-09805.

Biserica Filială „Cuvioasa Paraschiva”, 1730

Parohia MILOSTEA, Com. Slătioara-Vâlcea

Biserica „Sf. Nicolae” Grădiştea
Biserica Capelă de cimitir „Sf. Nicolae”, 1751

Parohia OBISLAVU, Com. Grădiştea-Vâlcea

Biserica Capelă „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sf. Nicolae”

Parohia PIETRARI SCHIT, Com. Pietrari-Vâlcea

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sf. Nicolae” Pietrari
Biserica Capelă „Sf. Nicolae”, 1810
Parohia PIETRARI JOS, Com. Pietrari-Vâlcea
Biserica Capelă „Sf. Voievozi”, 1865

Parohia PIETRARI SUS, Com. Pietrari-Vâlcea
Biserica a fost ridicată în anul 1865. Se distinge prin sculptura valoroasă a iconostasului, pisania din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și prin pictura murală de factură clasică, semnată de N. Constandinescu Zugravu. Biserica nu este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, deși valențele ei o recomandă cu prisosință.

Biserica „Sf. Voievozi” Pietrari

Biserica filială „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, 1782

Parohia POJOGI, Com. Stroeşti-Vâlcea

Biserica Capelă „Buna-Vestire”, 1737

Parohia URŞI, Com. Popeşti-Vâlcea
Biserica se crede a fi ridicată în 1737 și poartă hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”. În forma ei actuală, îmbrăcată în picturi murale exterioare și interioare viu colorate în vechea tradiție bizantină, este rezultatul renovărilor de la 1843. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: VL-II-m-B-09954.

Biserica „Buna-Vestire” Popeşti

Biserica Filială „Cuv. Paraschiva”, 1795
Parohia VĂLENI-ZĂTRENI, Com. Zătreni-Vâlcea

Biserica Capelă „Sf. Ioan Botezătorul”, 1700-1750.

Parohia ZĂTRENI, Com. Zătreni-Vâlcea

Biserica se distinge drept una dintre cele mai semnificative dintre cele păstrate la sud de Carpați. Se remarcă îndeosebi prin sculptura bogată și filigrană a iconostasului și a ușilor de intrare, prin calitatea lucrării dulgherești și prin dimensiunile mari. Aceste trăsături definitorii subliniază ambiția ctitorilor de a ridica un lăcaș de cult peste nivelul obișnuit la bisericile de lemn de țară. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: VL-II-m-B-09976.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *