Pelerin în Vâlcea de Nord – Berislăveşti, portativul de răsărit al judeţului

Robaia. Puţină lume a auzit probabil de acest nume. Este de fapt un sat, un sat splendid care se pierde în lumea de dincolo de Cozia, pe drumul domniţelor, drum care uneşte pe harta Vâlcea de Argeş, prin comuna romanilor de acum 2000 de ani – Berislaveşti.

De la marginea centrului, drumul urcă printre case şi păduri, pe malul pârâului, căutând o singură direcţie, să scape de munţi cât mai repede şi să se aventureze spre subcarpaţi. Drum turistic, drum de caleşti princiare, drum care va apropia Călimăneştiul de viitoarea autostradă, spre Şuici.

De altfel Berislăveştiul închide portativul estic al Vâlcii, înfăşaoră piemontul de răsărit al Coziei şi se duce printre nuci şi case vechi de când lumea, la Dângeşti şi Rădăcineşti, până la hotarul cu cerul.

De altfel, comuna Berislăveşti este un important nod rutier, de aici se poate pleca atât spre Defileul Oltului, cât şi spre Ţara Loviştei, prin ocolirea versantului Coziei. Tot din Berislăveşti se poate ajunge sus, la Vârful Cozia, iar pe viitor, prin Berislăveşti, se poate crea un traseu care să ducă spre Runcu, pe culmile subcarpaţilor vestici.

În Berislăveşti se reabilitează a 5-a bijuterie monahală a bazinului ecleziast al Călimăneştiului şi tot le Berislăveşti există încă ruinele unei aşezări romane de secol al II-lea.

Berislăveştii sunt o interferenţă între Munte şi Dealul Nobil, între Olt şi pădurile valsante ale geografiei divine, care spune legendele platoşelor romane ce apărau fortificaţiile de graniţă, sunt, de fapt, punctul unde Muntenia şi Oltenia îşi strâng mâinile, dau bineţe în elegantul salut al Argeşului, dar şi în agitatul şi vulcanicul stil al oltenilor.

Berislavesti1Aici începe sau se termină Oltenia, la marginea schitului bătrân, unde auzi în noapte săbii care se scot din teacă, armate de cavaleri, galop de cai, vecernii şi psalmi către Dumnezeul Vâlcii. Aici, la Berislăveşti, unde diligenţele mergeau pe drumul spre inima României, aici, istoria se află în scoarţa fiecărui copac, în fiecare fir de colb. Aici e mai mult decât poveste, este viaţă.

Berislăveştiu a împlinit 500 de ani de viaţă în acte dar 2000 de ani, de când legiunile romane au ridicat fortificaţia din Rădăcineşti şi apoi au adus aurari din Dalmaţia, de au creat Dângeştiul…

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *