Păuşeşti Măglaşi – Cartierul discret al teilor Vâlcii

Povestea din această seară porneşte greu, din drama celor care roboteau în minele de sare. Este povestea măglaşilor, oameni simpli dar motivaţi şi care din greu au ridicat una din cele mai frumoase comune ale Vâlcii.

Situată la doar 11 km de la Râmnicu Vâlcea, între Cheia şi Olăneşti, Păuşeştiul Măglaşilor este cartierul discret al teilor. O povestea despre cum, din chinuri, din muncă grea s-a ridicat un tărâm al poeziei, al duhului sfânt. De fapt de la Păuşeşti începe şi ţinutul frumos al mănăstirilor de mijloc de Vâlcea.

Păuşeştiul este pe axa care vine dinspre Stoeneşti, dinspre Râmnic şi de sub muntele Căpăţânii, o localitate unde este multă linişte, unde stelele sunt curbate pe cer şi unde oamenii au în ADN-ul lor sacrificiul celor care au vrut să aşeze aici, poezia vieţii lor, pentru că, într-un colţ al casei aveau icoana şi în alt colţ bulgărele de sare.

maglas2Apoi au îmblânzit pământul, au adus teii, au trăit cu Olăneştiul în linişte, au modelat muntele deal, au avut încăpăţânarea de a fi între Raiul de sus şi mina de sub munte.  Cei din Păuşeşti au o istorie cumplită. După ce reuşesc să formeze prima comunitatea în urmă cu 400 de ani, având chiar un lider, Stan, intră în conflict direct cu biserica, anume, Mănăstirea Sărăcineşti. Suntem în domeniul mănăstiresc al Vâlcii de Mijloc iar clerul dorea să-şi extindă domeniul, de aceea se consemnezaă peste o sută de ani de conflicte directe între stăreţie şi micul sat care abia se înfiinţase. Măgaşii au avut însă de partea lor pe preotul Stanomir, preot al saului care a reuşit să aplaneze acest conflict mediind între Episcopia Râmnicului şi localnici.

Ulterior, o familie boierească se aşează lângă Măglaşi, Păueşeştii care vor juca un rol important la revoluţia lui Vladimirescu.

Dar ce este mai important la această aşezare şi trebuie menţionat, este că această comunitate a format prima conducere colectivă în istorie. Astfel la finele anului 1790, apare o instituţie interesantă „Casa Sfatului”, o casă de lemn cu pridvor,  loc unde oamenii din sat participă şi iau decizii cu privire la viaţa comunei. Foarte important de pausesti maglasi 3spus este că în această Casă a Sfatului şi săracii aveau un reprezentat şi boierii Păuşeşti şi bresla măglaşilor şi clerul de la Sărăcineşti. Era o formă primară de parlament, unde toţi se respectau şi se vota direct cu mâna ce anume trebuie să facă pe viitor comunitatea. Aşa s-au plantat teii din Păuşeşti, drumurile pietruite, loturile de legume. Da, şi azi aranjamentul străzilor este din acea vreme, când comunitatea fără discrimare alegea cu argumente, prin vot majoritar perspectivele comunei.

„Suntem urmaşii acelor oameni dârzi, cei care nu au vrut să plece. Măglaşii cu siguranţă erau de peste tot şi sărăcia îi trimitea de acasă să lucreze în mină, Deci oameni care au muncit din greu la sare pentru a forma un rost, o familie, o casă. Greutăţile, înstrăinarea, adaptarea toate au stat la baza consolidării primei comunităţi de aici, cea din care noi ne tragem seva”, spune primarul Alexandru Dediu.

Azi, Păiuşeştiul este un cartier neoficial, frumos şi elegant al Râmnicului situat pe malul râului Olăneşti. Cu case frumoase, cu mulţi trandafiri şi cu perspective de dezvoltare a turismului, fiind situat pe drumul celebrei staţiuni Băile Olăneşti.

Teiul priveşte de pe dealuri eleganţa acestor oameni care sunt altfel chiar şi faţă de vecinii lor de la est sau vest. Îi pausesti maglasi 4uneşte ceva…ce noi nu vom şti niciodată. Sarea sau mirosul de tei?

Mihai IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *