Până când județul Vâlcea nu va avea 80% apă, canalizare și gaze, județul nu va ieși din zona săracă a României
Probabil că asta este tema administraței publice locale și județene pentru următorii 4 ani, cel puțin. Nu putem spera la mai mult când baza, premisele pentru a face din Vâlcea un județ atractiv nu vor fi așezate.
Pentru a stopa fenomenul depopulării, pentru a atrage investitori, nu poți să le arăți doar munții, dealurile frumoase, salinele, conacele și bisericile de lemn. E drept, Dumnezeu și-a făcut datoria în ceea ce ne privește, restul rămâne în responsabilitatea oamenilor.
La această oră, vreo 60% dintre localități au apă curentă, în jur de 50% au canalizare iar 15% gaze naturale. Cam așa stă județul Vâlcea, undeva la mijlocul clasamentului. Este totuși mai bine decât restul județelor din Oltenia, unde suntem fruntea dar nu e suficient. La drmuri stăm ceva mai bine, peste 70% din rețeaua de drumuri comunale este pusă la punct iar la nivel de drumuri județene, eforturile din ultimii ani au dat rezultate, singurul domeniu în care s-au făcut progrese.
La nivel de drumuri naționale stăm însă foarte prost, niciun drum național din Vâlcea nu a fost modernizat în ultimii ani, spoiala de asfalt de pe DN 65C arată porțiuni mari, unde acesta deja s-a făcut praf.
Revenind însă la investițiile în infrastructură. De 10 ani, de pe vremea lui Ion Cîlea, 40 de localități așteaptă un Master Plan de apă și canal, pe fonduri europene, care nu mai vine. Odată cu implementarea acestuia, Vâlcea ar atinge pragul de 80% de utilități (apă și canal), cu condiția să se întâmple așa ceva. Sunt comune mari, metropolitane care nu au canalizare de exemplu. Un proiect așadar care trenează de 10 ani, ba au fost scoase localități, ba introduse, ba nu știu ce găselnițe s-au mai găsit dar rezultatul este că nu se întâmplă nimic.
În ceea ce privește gazele naturale, aici stăm cel mai prost. În Vâlcea în ultimii 20 de ani, nicio localitate nu a cunoscut o astfel de investiție. Doar 13 entități administrative din 89 cunosc o astfel de investiție. Aici din păcate intră orașe, cum ar fi Brezoi, Horezu, Berbești. Dacă ne referim la orașe, în afara celor două municipii nu avem canalizare pluvială, ceea ce ne plasează pe locuri codașe la standarde de civilizație.
Bun, întorcându-ne la gaze, în ultimul an, peste 70% dintre localități au lucrat la astfel de documentații, să vedem câte dintre acestea vor deveni elegibile, deși aici, în locul guvernanților așa face un efort uriaș financiar și aș încerca să fac tot posibilul să treacă toate proiectele.
Un investitor, chiar dacă vrea să deschidă un banal supermarket sau o fabrică de ghete în orice localitate, are nevoie de gaze să încălzească o hală industrială, fără să stea cu remorca de lemne și cu o centrală plină de funingine în spate, cu un fochist care să se tezeasca la 5 dimineață să bage un braț de surcele din oră în oră. Orice investitor când vrea să vină undeva, are nevoie de apă, canal, curent, gaz și asfalt până la poarta fabricii. Nu vrea lemne și nici o fosă septică, pe sub pământ care să rânească la 50 de salariați.
Demografia este în scădere și datorită migrației. Pentru că cetățeanul rural din 2021 nu mai este cel din 1990. Acesta vrea confort de oraș. Are un job și când vrea să vină acasă, vrea să facă un duș și să gească o locuință încălzită. ”Țăranul” din 2021 nu mai crește porci, vaci și rațe, acesta lucrează și în timpul liber pe care îl are vrea să tundă gazonul, trandafirii și să aibă o calitate a vieții. Nu are așa ceva în satul său, va pleca.
Stăm relativ bine la infrastructura educațională și de sănătate. Aici Vâlcea se poate lăuda cu 80% dispensare moderne sau în curs de modernizare și școli de centru puse la punct, fie prin PNDL fie prin POR. Dar degeaba avem medici și profesori în localuri noi, când nu mai avem populație. Iar populație vine, se stabilește și lucrează în zonă dacă are din nou, apă, canal, gaze, asfalt și curent.
În județul Vâlcea doar două comune din 78 (!!!) au apă, canalizare, curent, gaze, drumuri, în peste 80 din sate. Și asta se vede economic și social, sunt comune unde ritmul demografic crește, avem investitori noi în fiecare an.
Asta este așadar tema guvernanței locale. Dacă vrem ca Vâlcea să fie un județ care să conteze în primele 15 ale României, trebuie făcute aceste investiții. Din fericire, majoritatea primarilor din județ știu această mapă de lucru dar nu au resurse pentru a implementa. De aceea ghidurile pentru fondurile europene trebuie să nu mai fie restrictive (condiții aberante, gară, haltă, drumuri naționale, etc) iar guvernul să fie unul complet echidistant politic.
Liviu POPESCU
