Orfanul din Mădulari care l-a ales pe tatăl său drept Eroul Necunoscut

Fiecare poveste începe cu un expozeu, cu  un preambul, cu o uvertură. La Vâlcea există o uvertură a sudului – comuna Mădulari. Uvertura celei mai frumoase poveşti de suflet românesc. O istorie spusă, scrisă, simţită, trăită, Istoria Națională a României. Ea are la Mădulari un rug aprins, care te înfioară.

Într-un noiembrie ploios, după ce treci de Guşoienii de jos şi urci dealul spre Măciuca, ne-a apărut acolo, în mijloc de pădure, un indicator rutier care spunea că pe acolo se deschide povestea sudului.

MadulariNe-am abătut în stânga şi am intrat într-una din ultimele păduri înalte ale judeţului, cea care deschide uvertura uneia din cele mai cochete aşezări ale Vâlcii. Un drum nou de istorie te duce la marginea scenei unde povestea începe cu primele podgorii de viţă-de-vie şi primele plantaţii experimentale de măr. Ai ajuns în Mădulari.

O comună pe care o admiri în armonie, toate casele sunt puse parcă de un pictor pe un şevalet al unui noiembrie tăcut. Este multă linişte. Pe garduri, ultimele corole ale Mâinii-Maicii-Domnului s-au închis după o beţie cu ploaie. Nu există oameni pe drum, plouă mocăneşte şi este atât de frumos în tihna amiezii, încât te simţi ca într-o sală de lectură imensă, unde custodele stă discret la margine, lăsându-te singur să citeşti farmecul unei comune puse cu mâna pe portativul ultimelor coline ale Vâlcii.

Nu am văzut case mici şi nici oameni săraci. Sau poate aici nu există scenele de tip clasic românesc de a-ţi arăta eşecurile. Şi Bălşoara, şi Bănteştiul, şi Dimuleştii, şi Mamu sunt sate îngrijite, iar gospodăriile parcă se pregătesc de duminica Paştelui.

amilcar2Aici se află Beica, aici este locul de naştere al Eroului Necunoscut, cel care este simbolul României.

Mormântul Eroului Necunoscut este un simbol al eroismului ostaşilor neamului în lupta pentru apărarea patriei, cunoscut de toţi românii. Puţini ştiu însă că, în spatele semnificaţiei Eroului Necunoscut şi a simbolului eroismului soldaţilor români, se ascunde povestea cutremurătoare a unui copil de doar 12 ani, care a fost erou pentru o zi şi a rămas în istorie drept fiul Eroului Necunoscut.

Prin ordin al Ministerului de Război, în 1923, se stabileşte ca, în zece localităţi din ţară, din zone diferite, să fie deshumate zece sicrie ale unor eroi necunoscuţi. Toatea aveau să fie aduse la Mausoleul de la Mărăşeşti pentru a fi ales Eroul Necunoscut. În fiecare dintre cele zece localităţi au avut loc slujbe religioase , iar trupurile eroilor au fost puse în sicrie identice de stejar, căptuşite cu tablă zincată şi urcate în trenuri, în vagoane special amenajate, cu destinaţia Mărăşeşti. Ajunse aici, la data de 12 mai 1923 , toate cele zece sicrie au fost depuse în Biserica ” Adormirea Maicii Domnului”.

primul război genericTot prin ordin al Ministerului de Război a fost decis şi modul în care, din cele zece sicrie, urma să fie ales unul singur drept Eroul Necunoscut al României. Sarcina a revenit unui copil de 12 ani. Potrivit ordinului 567 din 1 mai 1923, cel care urma să aleagă sicriul Eroului Necunoscut trebuia să fie un copil de clasa I la un liceu militar, orfan de război. Desemnarea ”fiului Eroului Necunoscut” a fost anunţată în data de 5 mai 1923: „Din cele patru rapoarte sosite de la liceele militare din Iaşi, Craiova, Chişinău şi Mănăstirea Dealul, cel mai bun orfan de război este elevul Amilcar Săndulescu, din clasa I a Liceului militar D.A. Sturdza din Craiova“.

Elevul Amilcar Săndulescu din Mădulari rămăsese orfan la vârsta de 6 ani, când tatăl său, învăţător în satul Beica, pierise pe front în 1917. Copilul a fost informat că, în data de 14 mai, însoţit de un ofiţer, va pleca în cea mai importantă misiune din viaţa sa, la Mărăşeşti, pentru a alege sicriul Eroului Necunoscut.

În momentul alegerii Eroului Necunoscut, Amilcar s-a oprit în faţa sicriului cu numărul patru. „M-am dus înaintea celor zece sicrie tremurând şi stăteam la îndoială pe care să pun mâna. Dar, deodată, m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conştiinţă, am pus mâna pe el. În momentul acela, un mare fior mi-a străbătut tot sufletul şi mi-au venit pe buze cuvintele: Acesta este tatăl meu! Îngenunchind, m-am rugat: Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toţi eroii neamului, ai şi pe tatăl meu“.

După alegerea sicriului Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost înhumate în cimitirul din Mărăşeşti. Sicriul ales de Amilcar  a luat drumul spre capitală şi misiunea copilului a continuat până la Bucureşti. A mers şi el în capitală şi a asistat , în ziua de 17 mai 1923,  la înhumarea  Eroului Necunoscut în Parcul Carol. Se spune că, în cadrul ceremoniei de aici, Amilcar Săndulescu i-ar fi cunoscut pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria.  Pe placa de mormânt a Eroului Necunoscut a fost scris : „Aici odihneşte fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea Neamului Românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României Întregite. 1916-1919“.

Fiul ”Eroului Necunoscut” a murit înecat la două luni de la ceremonie.

AP

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *