Oltenia de sub Munte (Bunești, Stoenești, Păușești, Pietrari, Bărbătești, Costești) are venituri proprii de 3 milioane de lei pe 2022

Zona considerată una din cele mai bogate ale Vâlcii, zona de civilizație valahă,  falia de localități reverane drumului național 67, drumul Gorjului, care intersectează și se suprapune pe alocuri cu Depresiunea Horezu este una din cele mai căutate zone pentru turism, pentru rezidential, pentru afaceri, o zonă care cunoaște o modernizare rapidă și atinge un ritm accelerat în ultimii ani de dezvoltare. Este puntea dintre polul urban al Râmnicului și polul urban al Horezului.

Este zona care toată la un moment dat ar putea fi considerată zonă turistică, este zona specifică downshiftingului, având cele mai așezate și înstărite localități din Vâlcea.

Bunești

Veche așezare voievodală, din timpul lui Mircea cel Bătrân, comuna Bunești este considerată de mulți o extensie a zonei metropolitane a Râmnicului, dată fiind apropierea la 20 de km de municipiu..

Buneștiul are oficial 2.600 de locuitori și atinge 240 mii lei venituri proprii (100 lei per capita), o sumă mică, din cauza lipsei unei industrii și axarea mai mult pe segmentul rezidentia. Primarul Radi știe că problema pentru care comuna a fost ocolită de marii investitori a fost lipsa rețelei de gaze naturale.

”Fapt care m-a determinat să încep această investitie. A fost un principal impediment în a merge mai departe pe zona economică. Orice agent economic mare dorește să aibă gaze. Restul utilităților au fost rezolvate, avem drumuri, apă, canalizare, există toate premisele pentru o dezvoltare, în schimb aceasta carență a gazelor a determinat un buget nu așa cum ne-am dorit”, spune primarul Viorel Radi.

Acesta a reușit în ultimii ani să pună la punct tot ce înseamnă insituții publice – școli, grădinițe, căminul cultural, dispensar. Aici funcționează și o modernă stație ISU dotată cu tot ce trebuie. Recent, un retailer a deschis un nou magazin. Numărul cererilor de locuințe este unul susținut, comuna este una curată, elegantă, cu străzi sistematizate.

Localitatea are legături directe cu Govora, cu Ocnele Mari, are chiar și potențial turistic, izvoare de apă sărată care ar putea fi valorificate.

Cert este că, deși veniturile proprii ale comunei sunt substanțial reduse, comuna nu se află în blocaj sau în vreo lipsă de perspectivă, are toate avantajele pentru a porni o dinamică economică, asta poate și după ce se va finaliza investiția în gaze naturale.

Stoenești

Cu peste 3.200 de locuitori, comuna aflată la limita Parcului Național Buila Vânturarița, în frumoasa vale a Govorei, are venituri proprii de peste 461 mii lei (150 lei per capita) pe anul 2022, mai multe cu 150 mii față de anul precedent lei și în consecință cea mai accelerată dinamică a investițiilor în ultimii 10 ani.

”Ceea ce se vede acum în Stoenești este cu totul altceva față de cum am găsit-o. Comuna nu avea drumuri, nu avea apă, nu avea nimic aproape. Deși se află la nicio jumătate de oră de Râmnic sau de Horezu. Preocuparea mea a fost de face din comuna una atractivă. Degeaba era așezată într-o zonă frumoasă, dacă nu ai cu ce stimula, nu vine nimeni aici. Normal că dorința noastra este să atragem oameni de afaceri care să folosească resursa umană, resursele care sunt la dispoziție și de anul trecut se simte un interes crescut pe palierul economic. Da, avem un sector puternic rezidențial, aici vin din București și chiar din afara țării pentru a avea o locuință. Dar nu e suficient, vrem mai mult, vrem să ne apropiem de un prag financiar bun, de un buget care să ne asigure o mai mare independentă. Dar pentru asta avem nevoie de sprijinul clar al autorităților centrale. Vrem bani pentru proiecte, noi asta știm să facem, să scriem proiecte”, susține primarul Gheorghe Dumbravă.

De altfel, administrația din Stoenești este cunoscută că a atras peste 10 milioane de euro, în ultimii ani, prin fonduri guvernamentale și europene, bani care s-au regăsit la nivelul utilităților unde există apă, de exemplu și în cel mai îndepărtat sat.

Localitatea se pretează foarte bine la industrie de servicii sau la o industrie de artizanat, aici funcționează un atelier unicat în România, de producere a borangicului. Există câteva locații pentru agro-turism și un lăcaș de cult de patrimoniu.

Comuna Stoenești are un program amplu de investiție în rețeaua de gaze naturale (proiect guvernamental) și va continua proiectul de asfaltare de drumuri. Satul Zmeurăt este propus pentru zona agro-turistică, o zonă plină de pitoresc iar Valea Govorei pentru zona de camping. Iar cu ultima finanțare primită prin Anghel Saligny, de 14,5 milioane lei, primarul comunei Stoenești, Gheorghe Dumbravă, susține că toate drumurile din localitate vor fi asfaltate.

Comuna Stoenești este localitate pe Drumul mănăstirilor Olteniei de sub Munte și cu creștere susținută a terenurilor pentru locuințe în ultimii ani.

 

Păușești Otăsău

Este comuna care închide într-un fel dinspre est, Depresiunea Horezu, de departe una din cele mai îngrijite localitate urbană din zonă, grație unor investiții masive în infrastructură, implementate în ultimii ani.

Cu 2.400 de locuitori, comuna se apropie de 400 mii (160 lei per capita), venituri proprii estimate pe 2022, o cifră în creștere, grație unei bune și riguroase colectări pe care a impus-o primarul Cătălin Avan.

”O infrastructură bună atrage. Dorința noastră a fost de a stopa depopularea. De a evita fenomenul îmbătrânirii populației, de a atrage noi rezidenți, pe care îi stimulăm dacă vor să ridice o casă nouă sau să renoveze una veche. Comuna este una deschisă pentru orice proiect economic. Noi ca primărie am implementat singuri un model de succes, avem societatea noastră care lucrează care aduce venituri. Este un exemplu de cum statul considerat prost adminsitrator, aici are succes. O companie care la final de an, a fost pe plus.  Targetul meu este de a avea utilități, străzi, trotuare și foarte multe zone verzi. Majoritatea proiectelor depuse de primărie merg pe această zonă, de ecologie.  Și pe ideea de a crea confort, să facem din Păușești, acel acasă, căminul cald și primitor, unde să vii seara după o zi de muncă”, susține Cătălin Avan.

Comuna Păușești Otăsău, așa cum am spus, concurează pentru titlul de cea mai curată și așezată localitate din Vâlcea și de ce nu, se pare că la numărul de tranzacții și cumpărări de terenuri pentru case se află pe primele locuri. Primăria oferind sprijin pentru cei care aleg să ridica o casă în localitate sau să renoveze una veche.

Insituțiile publice sunt toate reabilitate și moderne, Avan se poate lăuda cu o infrastructură școlară modernă, elevii de aici având de multe ori condiții de învățat mai bune decât la multe școli de oraș.

Ținta lui Avan este este de a spori veniturile bugetare de intra într-un clasament al comunelor aflate în curs de dezvoltare, într-o zonă care să permită resurse pentru cofinanțarea mai multor proiecte.

 

Pietrari

Cu aproape 3000 de locuitori, comuna se apropie de 600 de mii lei (210 per capita) venituri proprii, substanțial crescute față de anii anteriori, localitatea intrând în zona comunele aflate în curs de dezvoltare.  Cert este că dinamica este una pozitivă și cu siguranță, spune edilul Nicolae Moraru, în anii următori mult mai bine vor sta lucrurile.

”Este de acum o localitate modernă, o destinație atât pe sectorul rezidential cât și pe zona de afaceri și servicii. Ambele dimensiuni economice trebuie să funcționeze. Anii precedenți am investit masiv în zona comercială, am modernizat complet toată zona târgului, un loc de tradiție în această parte de județ. Aici a demarat lucrarea la sala polivalentă, acum lucrăm la dispensarul medical. Am recreionat toată zona cu specific industrial și sunt convins că investițiile private nu vor înceta să apară. Da, pentru mai mult, ne trebuie gaze, o astfel de investiție a fost deja anunțată prin gazoductul Gorj – Vâlcea  și în acest an, va intra în implemetare. În paralel am continuat investițiile urbanistice, pentru a face o localitate atrăgătoare, unii spun ca un mic orășel”, menționează Moraru.

În realitate așa este, comuna care la- dat României pe inventatorului Rebusului, arată acum ca un mic centru urban. Avem o piață agro, o hală comercială, se construiește o sală polivalentă, funcționează o mică industrie în zonă, agenții economici se înmulțesc, străzile sunt prevăzute cu trotuare, avem iluminat modern.

Multe alte proiecte sunt depuse pe Anghel Saligny și PNRR, localitatea atrâgând astfel peste 2 milioane de euro.

Prin Programul Național de Redresare și Reziliență s-a mai depus un proiect pentru amplasarea în localitate a șase stații de autobuz inteligente, special concepute pentru a oferi  confort, securitate, informare în timp real dar și alte beneficii precum facilități pentru persoanele cu dizabilități, posibilitatea de încărcare a device-urilor prin prize USB, hărți interactive, bănci încălzite pe timp de iarnă, sistem de răcire pe timp de vară, eficiente datorită panourilor fotovoltaice, hub de comunicații care permite transmiterea și gestionarea datelor zonale în timp real, etc.

De asemenea, prin Agenția Fondului pentru Mediu, tot cu fonduri europene, primăria Pietrari a mai depus un proiect pentru amplasarea pe teritoriul comunei a două stații de încărcare electrice.

Primăria se gândește chiar la amenajarea unui complex de agrement pe viitor dar după ce va fi pusă la punct toată infrastructură stradală și de utilități.

Bărbătești

Cu peste 3000 de locuitori și venituri de 530 mii lei, o candidată serioasă la portofoliul de comună turistică este vechea vatră a Bărbăteștiului, comuna subalpină, așezată în cel mai frumos loc din Vâlcea, cu o panoramă care se poate compara cu orice regiune helvetică.

”Este o provocare și o ambiție clară de a transforma comuna noastră într-una turistică. Am reușit să amenajăm majoritatea străzilor, avem utilități, avem o comună unde toate problemele au cunoscut în mare parte rezolvare. Acum este momentul pentru a face un nou salt. Și acesta este domeniul turismului. Pentru asta avem o zonă generoasă, propusă pentru a deveni un nou sat de vacanță, o microstațiune, cu terenuri pe care le concesionăm celor care vor să dezvolte afaceri în turism. Structuri de cazare, pensiuni, cabane, parcare rulote. De aici se pleacă în frumosul Parc Buila Vânturarița, spre mănăstirile din munți. Și poate fi admirată valea și cheile Otăsăuluui. Aceasta este următorul target al nostru: Bărbătești, destinație turistică. În acest sens vom implementa un amplu proiect de aducerea utilităților aici, canalizarea cu precădere.  Asta nu înseamnă că nu aștepăm și investiții în industrie. Fiind reverani drumului național 67, consider că Bărbătești poate fi o opțiune în acest sens”, spune Constantin Bănacu, primarul din Bărbătești.

De altfel, anul 2022 a încheiat marile investiții în infrastructura comunei de sub munte, aproape toate drumurile au fost reabilitate, inclusiv sectorul de drum al mănăstirilor Olteniei de sub Munte. Unitățile medicale sunt unele din cele mai moderne, aici funcționează un sanatoriu pentru vârstnici, tot pentru seniori sunt centre unde pot face kineto, fizioterapie.

Localitatea este așadar una care are majoritatea instituțiilor moderne și reabilitate. Pe Anghel Saligny, sunt proiecte care vor intra în execuție în 2023, proeicte care privesc amenajarea Căii Principale, a drumului care străbate comuna de la est la vest, o reabilitare totală cu rigole, cu parcări, cu trotuare, cu mobilier urban.

Pentru că proiectul principal al adminsitrației Banacu este unul pe termen lung și acel privește transformarea comunei Bărbătești într-o stațiune turistică montană.

Costești

Anul 2023 ar putea aduce primarului Toma Peștereanu pentru Costești, o titulatură pe care o așteaptă de aproape un secol. Acela de  stațiune turistică. Demersuri începute în 1900, atunci când se menționa stațiunea domnească, din Cheile Bistriței.

Cu peste 3000 de locuitori, comuna Costești se află în zona localităților dezvoltate l din Vâlcea, cu venituri de aproximativ 1,1 milioane lei (360 per capita). O sumă considerabilă, care provine din zona industrială, turism, servicii, impozite.

Un semn bun că și turismul dar și alte servicii încep să aibă o pondere în economia acestei frumoase comune vâlcene.

”Știm clar că la un moment dat, mai devreme sau mai târziu mineritul se va încheia. Nu putem să așteptăm acel moment și să nu pregătim alternativa. Care este evident turismul cu industriile complementare. Și asta văd că înțeleg și locuitorii. Mulți care au îndrăznit să dezvolte afaceri conexe turismului. Este important ca în următorii ani asta să facem. Turism cu tot ce implică, trasee, gastronomie, monahal, divertisment, agrement, turism cultural. Comuna noastră se poate preta la toată gama de servicii turistice, pentru că are un uriaș potențial pe care împreună cu locuitorii, cu oameni de afaceri vrem să-l dezvoltăm. De aceea am investit masiv în infrastructură, mai avem câteva drumuri de rezolvat, spre Horezu, un drum care să închidă inelul Stogului și să amenajăm tot ce poate face din Costești, o destinație de vacanță”, susține primarul Toma Peștereanu.

Oferta turistică din Costești a crescut cu un nou camping, se vorbește despre noi cereri pentru pensiuni, altele sunt în lucru, primăria a amenajat zona trovanților, s-a lucrat intens la modernizarea centrului civic. Se așteaptă proiectele Consiliului Județean, în privința drumului care duce spre Arnota și se vor implementa proiectele pe PNRR (mobilitate, TIC, digitalizare, reabilitare grădiniță), iluminatul public și cele de pe Anghel Saligny.

Localitatea este una dintre cele trei comune turistice ale Vâlcii și printre cele mai frumoase zece comune din România, cu un uriaș patrimoniu. Are un potențial ridicat în acest sens și este un candidat clar pentru a deveni alături de Vaideeni și Mălaia, noi stațiuni turistice de interes local.

Și nu în ultimul rând palierul rezidential este unul foarte crescut, se poate să fie comuna cu cei mai mulți craioveni mutați la munte.

 

Așadar, cu venituri de 3,015 milioane de lei, o creștere ușoară față de 2021,  aceste șase comune care compun Oltenia de sub Munte, fără depresiunea Horezu, se prezintă ca o zonă cu un ridicat potențial de dezvoltare dar încă neexploatat. În principal turistic și rezidențial dar și cu posibilități de mică industrie. Zona are toate acest criterii, una care continuă Zona Urban Funcțională a Râmnicului, făcând o punte cu o altă regiune dezvoltată a Vâlcii, Depresiunea Horezu. Aceasta este momentan fotografia momentului, la început de an 2022. Șansele mari vor veni odată cu rețeaua de gaze dar și prin pașii concreți pe care cel puțin trei localități din zonă îl vor face în domeniul turistic.