Odiseea Autostrăzii Sibiu – Pitești din 1972 până în 2021

În 1972, la Paris, are loc cel mai mare congres al transportatorilor din Europa, unde au participat toate statele europene. Inclusiv România. Atunci s-au decis definitiv marile culoare de transport de mărfuri paneuropene. Turcia din Europa de Est a avut cel mai important cuvânt de spus, fiind în top trei al trannsportatorilor. În urma acestui congres s-a semnat acordul TIR, ”Transporturi Internaționale Rutiere” și principalele rute de transport. România avea să fie tranzitată de unul dintre cele mai importante rute, Culoarul 4 (azi Ten T): Nădlac – Sibiu – Pitești – București – Constanța. Fiecare stat urma să primească o subvenție și era obligată să construiască șosele de mare viteză (autostrăzi sau drumuri expres) în zona lor.

Așa a apărut la București, strategia autostrăzilor și ideea de a construi A1 și A2. Adică Nădlac – Sibiu – Pitești- București și București – Constanța. Plus cel mai important și amplu studiu de fezabilitate, realizat de IPTANA

Au început lucrările dinspre capitală, București – Pitești (A1) și București – Fundulea și segmentul Fetești – Cernavodă (A2)

Cu chiu cu vai se termină în anii 80, cei 100 de km București – Pitești și cei 20 Fetești – Cernavodă. Criză economică, recesiunea și politica lui Ceuașescu de austeritate în România stopează proeictele.

După 1989 nu se întâmplă nimic. Ministrul Transporturilor din anii 90, Traian Băsescu spune că noi nu avem nevoie de autostrăzi cât timp noi nu avem drumuri naționale puse la punct. Avea dreptate ce-i drept dar acestă declarație a fost un semnal nefericit transmis lumii.

A1 este îngropată la sertar din acel moment…17 ani! În schimb este reabilitat DN 7 Pitești – Sibiu și reabilitată A1 București – Pitești (o afacere dubioasă, autostrada a crăpat la niciun 3 luni după asfaltare, mandat Traian Băsescu, guvern CDR)

După 2000, este scos din sertar A2 de către Adrian Năstase, la pachet cu celebra Bechtel. Acesta reușește să asfalteze primii 30 de km din A2 până la Fundulea. Se apucă însă cu bani de la buget și  de un A3 București – Brașov- Cluj, contrar acordurilor TIR. De ce?

Apare ideea exproprierilor. Bănoase, de pe Valea Prahovei. Aici se mutaseră în 15 ani toată clasa cea vestită a oamenilor de faceri, a politicienilor.  Pământul costa de 1000 de ori mai mult decât în Perișani – Vâlcea, de exemplu.

În 2007, România intră în Uniunea Europeană, culoarul 4 își schimbă numele în Ten T dar nu și traseul, din păcate, pentru clasa politică de la București. Ununea Europeană ne oferă bani pentru acest culoar de transport.

Guvernul PDL se agață de segmentele Nădlac – Sibiu, lăsând în coadă de pește segmentul Sibiu-Pitești. Miza era oare să schimbe traseul pe Sibiu – Brașov și apoi în jos pe Valea Prahovei? Nu știm, cert este, că ni se trântește sub nas de câtre Băsescu & Co, faza că Uniunea nu finanțează Sibiu – Pitești că e prea costisitor. O mare minciună, europenii niciodată nu au spus așa ceva, dimpotrivă pun presiune pe autorități să grăbească sf-uri și să ia banii pentru A1 și A2. În cele din urmă A2 este finalizat, București – Agigea Port.

În 2012 vine USL la putere. Cu Dan Șova la Autostrăzi. Acesta împreună cu Ponta îngroapă de tot în sertar tronsonul Sibiu – Pitești și pregătesc, probabil cu prahoveanul Ghiță, un lobby masiv la Bruxelles, pentru mutarea culoarului pe segmentul Sibiu – Brașov – Valea Prahivei – București (A3). Chiar propun un Master-Plan la Bruxelles cu locul 1, A3 și nu A1.

Bruxelles nu se lasă convins și respinge proiectul. Acordul din 1972 era mai puternic decât lăcomiile exproprierilor de pe Valea Prahovei. Culoarul Ten T este calea cea mai scurtă pentru mărfuri și punct.  Urmează presiunea celor de la Reanult Pitești, mitinguri care forțează guvernul în 2014 să scoată de la sertar sf-urile pentru Sibiu – Pitești. Mai încearcă Rus o manevră să păcălească UE cu un drum expres, cândva, undeva, pe tronsonul Sibiu – Pitești dar prioritar să fie A3 pe Valea Prahovei. Nu merge nici asta. Bruxelles este ferm pe poziții. Nu se încurcă nici în cariocile lui Șova și nici în gogoașa cu drumul expres.

După 7 ani de tărăgănări, minciuni (2007 – 2014), cabinetul lui Ponta scoate la licitație sf-urile pentru autostrada Sibiu – Pitești. Licitații, contestații, iar licitații, actualizări.. În cele din urmă autostrada e împărțită în 6 loturi (ultimul Râmnicu Vâlcea – Tigveni). Și cu greu în 2015 sunt finalizate 2 tronsoane la nivel de studii de fezabilitate. Se reziliază contracte, este adus Institutul de Geodezie. Și în 2017 se scot la licitație proiect tehnic plus execuție, în ordine tronson 1, 5, 4, 3 și 2. Paradoxal, față de proeictul IPTANA, modificările nu sunt decât vreo 10-15%, la nivel de traseu.

În 2019, tronsonul 1 (Sibiu – Boița) este adjudecat de Porr și în 2020 începe execuția. În 2020 este adjudecat după 1 an de procese cu chinezii, tronsonul 5 (Pitești – Curtea de Argeș, 30 de km) de Astaldi. După 2 ani de evaluări, contestații, procese, CNAIR anunță în martie 2021 transonul 4 (Curtea de Argeș – Tigveni – 10 km), ca fiind câștigat de Porr. Dacă nu mai apar contestații (Ferească Dumnezeu!) în 7 zile se va semna. Tronsonul 2 (Boița – Cornet) este în precalificare (15 firme au depus oferte), la fel este și Tronsonul 3 (Cornet – Tigveni), 10 firme au depus oferte. Ultimele 2 sunt tronsoanele de munte, cele mai dificile și sunt și cele care traversează județul Vâlcea.

Dacă în acest an s-ar semna toate contractele (ultimele 3), cel mai optimist termen de finalizare ar fi 2027 – 2028. Pe drum s-a pierdut tronsonul 6….Cine îl găsește?

Cam asta este Odiseea celei mai cunsocute autostrăzi din România.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *