Nu e nevoie de Catedrala Mântuirii Neamului, avem una la Vâlcea şi una în Bucovina

Nu mi-a plăcut niciodată trupa Taxi, mi s-a părut că băiatul ăsta, vocalul, are un accent prea din gât, din epiglotă. Şi am contestat chiar şi prezenţa lor la un moment dat la un Eurovision, unde chiar au făcut-o lată. Nici nu am ascultat piesa lor controversată religioasă, pentru că nu îmi place deloc muzica şi nici linia lor melodică.

Nu sunt nici populistul care să spună vreau spitale şi nu catedrale, adică avem spitale dar numai că nu le avem modernizate, întâi să le punem la punct pe astea şi apoi puteam să cerem altele sau măcar să facă privaţii unele bune.

În fine, ceea ce vreau eu să spun este altceva, ţine de un realism istoric şi de o metafizică proprie.

M-am născut în cel mai ecleziast judeţ al României, Vâlcea, unde sunt nu mai puţin de 90 de biserici de lemn, 120 de biserici de zid de patrimoniu, 32 de mănăstiri de patrimoniu, plus alte 10 mănăstiri cochet construite în utimii ani.  Adică o zestre colosală de Dumnezeu: lemn, zid, sihăstrie. Avem cel puţin 5 chilii rupestre sau biserici altar în peşteri.

Din cele peste 120 de biserici de zid sau mănăstiri, jumătate sunt ctitorii voievodale sau biserici domneşti, adică au fost realizate de boieri vlastelini sau marii regi (voievozi) ai Valahiei, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Radu de la Afumaţi, Vodă Bibescu, Maria Brâncoveanu, Despina Doamna etc.

Sunt adevărate bijuterii de suflet şi duh sfânt. Marii noştrii voievozi nu au fost nici mai înapoiaţi şi nici mai puţin şcoliţi decât regii apusului, ba au fost chiar mai diplomaţi în încercarea lor de a supravieţui aici ,în strâmtoarea Euro-Orientului. Am avut poate o dinastie mai lungă sau egală Burbonilor, mă refer la Basarabi.

Însă nici unul dintre aceşti regi valahi nu a dorit să construiască o Sagrada, o clădire mare, enormă, de tip catedrală. Nici la Râmnic, nici la Târgovişte, nici la Curtea de Argeş, nici la Bucureşti. Nici domitorii moldoveni, de altfel. Au preferat să construiască însă mai multe biserici şi mănăstiri frumoase, calde, intime, unde omul să stea chiar lângă Dumnezeu, de vorbă cu el. Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Brâncoveanu, etc.

Aşa suntem noi ortodocşii, cei reali, cei de esenţă. Pe Muntele Athos nu există nicio construcţie de tip Palat Religios. Şi cei de la Athos au bani, nu glumă. Nu este în stilul nostru.

Cei care au dorit şi luptă pentru această catedrală imensă nu sunt ortodocşi puri, de esenţă, nu au înţeles nimic din ortodoxie, sunt doar frustraţi şi invidioşi pe religia apusului şi edificiile lor reformate, protestante, evanghelice sau catolice. Nu au înţeles că suntem diferiţi ca opţiune pentru Dumnezeu. La noi Dumnezeu este lăuntric este metafizic, la ei este altfel raportat la om.

În fine, Vâlcea mea este o imensă Catedrală a Mânturii Neamului, de la Cornet şi până jos la Dobruşa şi Mamu sau de la Horezu şi până la Cetăţuia sau Cozia ne plimbăm prin cea mai frumoasă catedrală a României.

Zgârie Noriul sau God Office Center sau God Tower-ul care se construieşte în Bucureşti este doar expresia unei frustrări şi a unei neînţelegeri a Sfintei Noastre Scripturi. Amin!

Mihai IONESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *