Notorietatea nu te face imun: Îl respect pe medicul Beuran, însă nu am nicio milă pentru coruptul Beuran

Am privit distant episodul Beuran şi m-am ferit să mă pronuţ, până când nu s-au pronunţat cei în măsură să o facă. Dar mai mult am urmărit opiniile publicului, naţiunii pe tema Beuran. Şi am tras concluzii…

Vor mai trece mulţi ani până când vom gândi în cheia normalităţii, când vom folosi un sistem just de valori şi principii de morală aplicabile tuturor mebrilor societăţii româneşti. Un set de principii pe care să-l folosim apriori atunci când sunt tratate aspecte care ţin de lege şi să nu aibă excepţii pe principii de notorietate, genialitate, performanţă.

Nu poţi să ierţi un sportiv care aduce titlul naţional, dacă este implicat într-un caz de viol, exemplu cel mai concret, aplicat unui sportiv american. Nu poţi trece cu vederea abaterile de norme, legalitate, într-un  caz de “ilustru”, altfel societatea s-ar transforma din nou într-o nomenclatură unde se află dispuse în planuri separate, sfera celor imuni şi restul populaţiei care se supune regulilor.

Nu sunt de acord nici cu iminunitatea unui şef de stat implicat în procese penale, nici cu a unui deputat sau senator. Probabil că la un moment dat acestea vor dispărea, şi asta  odată cu gradul nostru de civilizaţie.

Medicul Beuran este subiectul acestor zile, aşa cum acum 3 săptămâni a fost medicul Costache. Medici buni care, prin prisma meseriei, de a salva vieţi, au fost puşi pe un piedestal, firesc de altfel, emoţia colectivă nu poate fi raţionalizată. Numai că aceştia sunt oameni ca şi noi, de altfel, chiar dacă au notorietate prin prisma performanţelor, această notorietate nu le oferă un elixir de a depăşi normele.

Poporul nostru este educat să mitologizeze personaje şi să-i ierte pe idoli dacă greşesc. Nimic mai grav, să faci aşa ceva. Mai mult, dacă idolii lor greşesc, cu siguranţă altcineva este vinovat pentru aceste greşeli, o întreagă teorie a conspiraţiei se ţese în jurul acestor greşeli, numai el, idolul nu are cum să fie vinovat.

Beuran este un medic bun. Foarte bun. A salvat sute sau mii de vieţi. Nimic mai neadevărat. Nimeni nu contestă asta. Dar are voie să ceară şpagă 10.000 de euro? (în prezumţia că ar fi făcut-o). Eu spun că nu are voie. Probabil că jumătate dintre români ar spune că nu este cu putinţă, că este un scenariu sau că are voie domne, în cel mai nefericit caz.

Nu are voie, repet, potrivit legilor statului român, Beuran este obligat să le respecte. În faţa legilor statului român, Beuran nu este un idol, un  maestru, un  super-erou, este un om ca mine şi ca toţi ceilalţi care sunt supuşi greşelii. Beuran dacă a cerut şpagă 10.000 de euro este un infractor, nu medicul de excepţie Beuran.

Este foarte greu să dezlipim notorietatea care conferă simpatii şi emoţii de raţionalitatea rece a unei fapte penale. Trebuie să ne educăm în acest sens. Orice excepţie poate duce la monstruozităţi. A-l ierta colectiv pe Beuran de corupţie este ca şi cum a-i ierta pe toţi idolii de apucături similare.

Am întâlnit zeci de simpatizanţi PNL sau USR care consideră PSD un partid de corupţi sau idioţi. Au apărut între timp aspecte de corupţie sau de analfabetism la idolii lor din PNL sau USR. Ce au făcut? au trecut cu vederea, evident.

Foarte grav. Aşa se naşte anomalia şi nu democraţia. Este foarte cinic dar extrem de sănătos să priveşti fiecare lucru şi să analizezi fiecare faptă sau om, cu acelaşi set, aceeaşi matriţă, fără excepţii că “ăstia sunt ai mei şi sunt sfinţi”.

Aşadar Beuran dacă a cerut 10.000 de euro şi justiţia va dovedi asta este doar un infractor. Dragnea este un infractor care stă după gratii chiar dacă pentru mulţi este salvatorul lumii. Notorietatea nu este un alibi, nu este un scut protector, de aceea Europa a progresat în ultimii 80 de ani. Pentru că a învins emoţia notorietăţii în folosul justiţiei.  Dacă mâine Iohannis va fi dovedit corupt este un infractor. Aşa cum pentru mine, doamna Kovesi a pălit în notorietate, prin pozele în care se afişa cu diferiti corupţi ai zilei.

Trebuie să începem să gândim la rece, cinic poate dar curat.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *