Narcis Neaga: Până în 2020 se va circula pe Autostrada Sibiu-Piteşti

Agerpres

Directorul general al Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că anul acesta ar putea fi dați în folosință între 80 și 84 de noi kilometri de autostradă, însă a atras atenția că aceste cifre sunt condiționate de evoluția lucrărilor pe șantier și de finalizarea înainte de termen a tronsonului Lugoj – Deva Lotul 2, de 17 kilometri, dar și de inaugurarea Lotului 4 Lugoj-Deva, de 22 de kilometri, unde au existat ‘probleme de coșmar’.

De asemenea, Narcis Neaga acordă șanse maxime construcției Autostrăzii Comarnic — Brașov și crede că în cursul acestui an se vor semna contractele pentru execuția ‘capetelor’ acesteia, iar în 2016 se va licita ‘partea de mijloc’.

Șeful CNADNR dă asigurări că diminuarea bugetului companiei cu 1,3 miliarde de lei nu va afecta proiectele, investițiile și nici licitațiile, cauzele pentru care compania nu a cheltuit aceștiBANI fiind rezilierile de contracte și neplata avansului către constructori, deoarece Comisia Europeană ‘a schimbat regulile în timpul jocului’.

AGERPRES: Am trecut cu puțin peste jumătatea anului. Care este situația proiectelor pe care vi le-ați propus pentru 2015?

Narcis Neaga: Ne-am propus mai multe proiecte în 2015, însă lucrul esențial pe care această companie nu l-a avut până acum a fost un plan de acțiune. Am identificat, pornind de la realitatea din țară și cea existentă în companie, o serie de proiecte critice cu impact social pe care ne-am concentrat. Am zis să nu ne concentrăm doar pe macro — o autostradă este un proiect macro, care merge, îl licităm, îl urmărim, îl finalizăm—, dar sunt și proiectele acestea mai mici, unde impactul social și cel emoțional este puternic.

Un exemplu în sensul acesta este stația de taxare de la Fetești. Noi l-am introdus în categoria de proiecte critice. Până anul trecut, erau cozi imense acolo și eram nevoiți să ridicăm barierele, se trecea fără probleme, dar asta însemna pierderi pentru companie. Am rezolvat acest proiect critic în acest an. Da, apar cozile la cash, dar asta nu mai este treaba noastră. Noi am rezolvat această problemă.

Un alt proiect critic a fost DN 18, de la Moisei la Iacobeni. Acolo am reziliat un contract, drumul era și este în continuare groaznic și am zis că trebuie să facem ceva. Nu mai puteam merge cu acel contractor. Decizia noastră a fost de reziliere: boală lungă, moarte sigură. Am zis să acționăm chirurgical. Am pornit oLICITAȚIE, am împărțit tronsonul în 4 loturi. Pe 3 loturi nu am avut contestații, pe lotul 4 am avut o contestație. Am semnat contractul, s-au apucat de treabă, dar ceea ce este important acolo este că am aplicat pentru prima dată în România o nouă soluție tehnică numită reciclarea. Asta presupune costuri mai mici, viteză de execuție mai mare, calitate mai bună. Experimentăm, credem că reușim, mergem mai departe.

De asemenea, Transalpina, respectiv DN 67C este un proiect critic. Am avut avut mari probleme cu constructorul, Romstrade. A intrat în insolvență, contractul era la el, nu am putut să reziliem (contractul — n. r.) decât pe cale judiciară. În instanță am acționat de anul trecut. Anul acesta am reușit să obținem o ordonanță președințială care ne-a spus: ‘luați drumul, îl conservați și îl întrețineți. Punct. Nu faceți mai mult până nu se rezolvă alte probleme’. Asta și facem. Am preluat drumul, am investit, am acordatBANI pentru a-l conserva, pentru a-l marca, elemente de siguranță a traficului. Se circulă. Chiar și fără voia noastră, se circulă acolo și trebuie să avem grijă de cei care circulă. Încă nu știm cât am investit acolo, la sfârșit tragem linia. În august vedem exact, dar am alocat bani pentru parapeți, pentru marcajele pe drum și semnalizarea verticală. Am fost în zonă. Cabanierii și cei care au activități în domeniul turistic sunt foarte mulțumiți de cum arată. Turiștii, de asemenea, sunt mulțumiți. Au zis că circulă pe propria răspundere, dar circulă mai ‘safe’ acum, mai încrezători față de situația de anul trecut.

Un alt proiect critic a fost DN 76, tronsonul între Beiuș și Oradea. Acolo am avut ghinion. Am avut din nefericire un constructor român pentru care se pare că pălăria aceasta contractuală a fost cam mare. Am reziliat contractul. Drumul este foarte circulat, este în zona Băilor Felix, cu vizibilitate maximă. Și acolo vom aplica această metodă — reciclarea. Anul acesta, calea de rulare va fi finalizată.

În ceea ce privește Defileul Jiului, în 2013, prin toamnă, progresul fizic era cam de 4%. Acum, până la Lainici se va circula impecabil. Până la sfârșitul anului, se termină și acest proiect. Adică se ajunge până la Petroșani.

Am început banda a 3-a pe Valea Oltului, ca să venim în întâmpinarea șoferilor care asigură un trafic extraordinar de mare. Din lipsa bucății de autostradă Sibiu — Pitești, traficul pe Valea Oltului este foarte mare și am identificat sectoare de drum unde chiar se poate face a 3-a bandă. Am început lucrările pe anumite sectoare. În unele sectoare suntem în faza studiului de fezabilitate. Cam 7-8 kilometri de circulat efectiv se vor termina anul acesta — deja se circulă pe ei — iar restul la anu’. În total, cam 25 — 26 de kilometri am identificat din 45 — 46 de kilometri cât are defileul efectiv.

Două proiecte critice pe care dorim foarte mult să le rezolvăm cât mai repede sunt centurile Comarnic și Bușteni, pentru că vedem cu toții ce nebunie este acolo și în sezonul estival și în preajma sărbătorilor de iarnă. Am terminat studiile de fezabilitate atât pentru Bușteni, cât și pentru Comarnic. Aprobăm indicatorii tehnico-economici și ne apucăm de treabă anul acesta. Noi credem că, dacă ne ajută și vremea, vom avea centură la Bușteni anul ăsta. Cel puțin jumătate din ea va fi gata. Amândouă vor fi gata sigur în 2016.

Un alt proiect la care ținem foarte mult este drumul pe Valea Doftanei, pentru a oferi cea de-a treia posibilitate de a se ajunge la Brașov, un al treilea drum. Am făcut un studiu de fezabilitate pentru a ocoli Câmpina. Vom prelua drumul județean care există acolo ca să îl lățim și să îl aducem la profil de drum național și urmează porțiunea cea mai grea: din Valea Doftanei să trecem munții și să ajungem la Săcele. Considerăm și apreciem că în 2016 construcția ar putea fi aproape finalizată, să avem și această variantă.

Am reluat licitația pentru Comarnic-Brașov, pentru capete. În câteva zile va apărea pe SEAP partea de mijloc, unde actualizăm studiul de fezabilitate ca să facem niște studii geotehnice consistente pentru a ști exact ce este acolo, să putem continua autostrada, să legăm cele două capete.

Ne-am propus, de asemenea, să facem o centură a Eforiilor, pentru că degeaba câștigi timp pe Autostrada A2 până la mare, însă, dacă vrei să te duci în sudul litoralului, pierzi două ore. Împreună cu consiliile locale de acolo vom prelua un drum județean și în 2016 cred că vom rezolva această problemă. De fapt, este o centură a Lacului Techirghiol. Facem ceva mai mult ca distanță, în schimb, ca timp, este categoric în beneficiul nostru.

Adică, ne-am canalizat pe problemele care vin efectiv din nevoile oamenilor, lăsând la o parte proiectele strategice care fac parte dintre obiectivele companiei. Ne-au cam ieșit.

AGERPRES: Ați vorbit despre ceea ce v-a ‘ieșit’. Ce nu v-a ieșit?

Narcis Neaga: Nu putem spune că nu avem și nerealizări. Faptul că am tot reziliat contracte înseamnă un impact negativ pe buget. Nu reușim să consumăm toți banii, pentru că noi mizăm pe anumite plăți. Am reziliat 11 contracte anul trecut și anul acesta pe sumă totală de aproape 1,3 miliarde de lei. Este un impact negativ și la absorbție, dar și în general, asupra bugetului companiei. Cu impact și anul acesta și, probabil, cu impact mergem și la anul.

AGERPRES: Acești 1,3 miliarde de lei reprezintă suma tăiată din bugetul Ministerului Transporturilor la rectificare?

Narcis Neaga: Suma de 1,3 miliarde de lei nu se regăsește în totalitate în acest minus de la bugetul Ministerului Transporturilor. O parte din acești 1,3 (miliarde lei — n. r.) se regăsesc și în acel minus. Restul…noi am semnat niște contracte pentru autostrăzi în acest an. Mă refer la Câmpia Turzii — Ogra și Ogra — Târgu Mureș. Acolo au fost 5 loturi. Am semnat contractele pentru 4 loturi, iar al 5-lea este contestat, să vedem ce se întâmplă. După ce am semnat contractele, în mod normal, trebuie să dai avans. Contractele au fost semnate în exercițiul financiar 2007 — 2013 Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS — T). Dacă noi dădeam avans … Comisia Europeană a zis anul acesta, în luna iulie: ‘Atenție, avansul îl recuperați tot din POS-T, nu îl recuperați din POIM’. A schimbat regula în timpul jocului. Constructorii, când au auzit, au zis: ‘Stop, nu știm dacă vrem avans. Mai vedem’. Și, din cauza asta, am întârziat cu acordarea avansului, pentru că ei nu știau cum îl recuperează. Când au auzit că îl recuperează tot din POS-T…asta înseamnă că le dăm avans 20 de milioane și ei trebuie să îl recupereze până la finele anului. Imposibil să recuperezi 20 de milioane până la sfârșitul anului. Vom da avans, dar vom vedea cum consideră ei că îl pot recupera și, în același timp, să respectăm și cerințele Uniunii Europene. Deci, aceasta este o altă componentă a faptului că am rămas cu niște bani suplimentari. Nouă, practic, nu ni s-au tăiat din cauza lipsei de performanță. Efectiv nu puteam să îi consumăm. Și ne-am zis: ‘Decât să nu îi consumăm noi, poate îi consumă alte ministere’.

Ideea este că, prin această tăiere de la companie, de 1,3 miliarde de lei, nu sunt afectate proiecte, investițiile continuă, licitațiile continuă, proiectele aflate în derulare continuă. Însă, din motivația expusă anterior, a rezultat acel surplus. Să nu-și imagineze cineva că, dacă ne-a luat 1,3 miliarde de lei, se stopează investițiile. Nu se stopează nicio investiție. Deci, cauzele sunt majore, sunt cele două: rezilierile și neplata avansului, pentru că a existat această incertitudine.

AGERPRES: Care sunt contractele pentru autostrăzi pe care le-ați semnat anul acesta? Care este valoarea lor totală?

Narcis Neaga: Cele pentru Câmpia Turzii — Ogra și Ogra — Târgu Mureș. Pentru 4 loturi, deocamdată. Urmează Comarnic-Brașov capete, urmează București — Ploiești intrarea în București și Suplacu de Barcău-Borș.

Valoarea totală a acestor contracte semnate în prima jumătate a anului se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei, fără TVA.

AGERPRES: Câți kilometri de autostradă estimați că veți da în folosință la finele anului?

Narcis Neaga: Noi sperăm că undeva între 80 și 84 de kilometri, însă această cifră este condiționată și de antreprenori, de evoluția lucrărilor pe șantier, pentru că noi am mizat și pe numărul de kilometri de autostradă care, în mod normal, ar fi trebuit finalizați anul viitor, dar avem certitudinea că anumite tronsoane de autostradă, cum ar fi de la Lugoj la Deva, lotul 2 — am fost în multe inspecții pe șantier — clar le putem termina anul acesta. Acolo sunt vreo 17 kilometri. Am pus în funcțiune și punctele de frontieră de la Nădlac și, cu autostrada Nădlac-Arad lotul 2, încă vreo 10 kilometri.

Timișoara — Lugoj Lotul 2 are 25 de kilometri. Odată cu acești 25 de kilometri, se mai folosesc încă 10 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, care nu puteau fi folosiți pentru că se terminau în câmp, iar acum se leagă. Practic, ar fi 35 de kilometri de aici. Împreună cu Nădlac-Arad Lotul 2 — încă 10 km — ar fi 45 de kilometri. Apoi, la Lugoj-Deva — după cum arată lucrurile, vom mai da 17 kilometri în folosință ca să ajungem într-un nod, în primul nod, deci, practic, vom putea circula de la frontieră până la o localitate numită Marginea, asta înseamnă 100 și ceva de kilometri. Cu puțină șansă, dar să vedem cum se va întâmpla, vom inaugura Lotul 4 din Lugoj-Deva, însă, acolo, am avut probleme de coșmar. Pe 22 de kilometri dai de un cimitir, dai de o peșteră, de o haldă de steril și acum s-au găsit și niște familii de castori, care sunt protejate de lege. Plus că a avut loc o alunecare de teren acolo, care nu avea nicio legătură cu autostrada, însă a influențat. Dacă luăm în calcul și cei 22 de kilometri, ajungem la 84. Deci, plus/minus 22 de kilometri, în funcție de ceea ce se întâmplă pe lotul respectiv.

AGERPRES: Cum apreciați această cifră, acești 84 de kilometri de autostradă?

Narcis Neaga: Nu putem spune dacă este o cifră mare sau una mică. Acesta a fost ritmul. Sunt unii (constructori — n. r.) care au mers mai repede, deși aveau termenul de execuție anul viitor, 2016. Iată că se poate lucra și mai repede în România. Alții au avut acele probleme, cum a fost pe Lotul 4 Lugoj — Deva. Adică pe 22 de kilometri să găsești atâtea…

AGERPRES: Care sunt cele mai mari probleme cu care vă confruntați la proiectele de autostrăzi?

Narcis Neaga: Autorizațiile de mediu. În general, autorizațiile. Avizele, autorizațiile Electrica, Enel, Hidroelectrica, de unde se obțin foarte greu. În principal, avizele și acordurile, inclusiv acordurile de mediu.

AGERPRES: Care sunt cauzele pentru care se obțin atât de greu aceste autorizații?

Narcis Neaga: În momentul în care un constructor licitează ceva, știe ce are de făcut acolo. Noi îi punem la dispoziție o documentație. Pe baza documentației respective, el face oferta. După ce semnăm contractul cu el, contractul îi permite să facă anumite modificări la proiect. În momentul în care ai făcut o modificare, automat trebuie să te duci la Mediu să îți verifice acordul de mediu. Te miști un metru, trebuie să te duci să-ți obții acordul. Și acolo sunt niște termene, sunt niște proceduri legale. Trebuie să stai atâtea zile, trebuie să stai atâtea săptămâni, pe site-uri, poate vin comentarii, dacă vin comentarii trebuie să faci față la toate. Din cauza asta…Pe de altă parte, nici nu-l poți îngrădi pe constructor. Dacă îi dai libertate și el își asumă riscul și al proiectării și al construcției, îi dai și libertatea să construiască în limitele, standardele normale și cerințelor noastre, ale beneficiarului. Nu poți să lucrezi farmacie cu el, tocmai din cauza asta. El mișcă în stânga, în dreapta, se adaptează terenului, sunt soluții inovative, vine cu tehnologii noi, propune soluții noi. În momentul în care ai mișcat, te duci la Mediu și acolo faci studii de impact…Sau dai de utilități. Acolo e stat în stat…trebuie să obții aia, să obții teren, să obții cutare. Pe ei nu-i interesează. Și să plătești totul înainte. Adică, încă nu sunt corelate toate aceste autorități. Deocamdată, ele sunt pe legi diferite și fiecare își aplică prevederile lui.

AGERPRES: Care este valoarea totală a contractelor pentru studii de fezabilitate pe care le-ați semnat până în prezent?

Narcis Neaga: Studiile de fezabilitate semnate pe primele 6 luni au o valoare totală de 80 de milioane de lei.

AGERPRES: Pe ansamblu, anul acesta, în ce proporție finanțarea pentru proiectele de autostrăzi provine de la bugetul de stat și cât din fonduri europene?

Narcis Neaga: Pe investiții buget de stat, bugetul pe anul acesta este 441 milioane de lei, iar din fonduri europene bugetul este de 3,2 miliarde de lei, deci majoritar din fonduri europene.

AGERPRES: Ce valoare au plățile pe care le-ați făcut în 2014 și în prima jumătate a anului curent?

Narcis Neaga: Pe proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, am făcut plăți de 2,048 miliarde de lei anul trecut, iar pe primele 6 luni 2014 făcusem plăți de 230 de milioane de lei.

În primele 6 luni din 2015, plățile s-au ridicat la 180 de milioane de lei, sumă comparabilă cu cea de anul trecut. Aici, însă, intră problema avansului. Nu este o imagine corectă cât ai plătit pe primele 6 luni. Este o imagine reală, dar nu una corectă asupra activității, pentru că activitatea în drumuri începe după 15 martie. În aceste condiții, în 2015, am dat cu sare și în aprilie pe drumurile naționale. Să spunem că începem la 1 aprilie. Lucrează o lună sau o lună jumătate, apoi vine cu certificatul de plată. Până îl verifici, până îl aprobi, ajungi în iulie. Practic, am sărit din primele șase luni.

De exemplu, în 2014, în primele 6 luni cheltuisem 230 de milioane de lei. Apoi vin plățile din august. Numai în luna august s-au făcut plăți de 250 milioane de lei, apoi în octombrie de 334 milioane de lei și culminează în decembrie cu 782 milioane de lei. Deci, plățile vin spre sfârșitul anului. Se lucrează iunie, iulie, august, certificatele de lucrări sunt verificate septembrie, octombrie, deci grosul plăților este în principal în ultimele luni ale anului. Deci, numai octombrie și decembrie 2014, dacă le punem cap la cap, depășesc 50% din buget.

Dinamica la noi este un pic altfel decât în alte instituții, pentru că este un proces cu ciclu de fabricație și până apar facturile la plată trec multe luni.

AGERPRES: Aveți restanțe la plăți? Dacă da, la cât se ridică?

Narcis Neaga: Nu avem restanțe la plăți, suntem cu scadențele la zi. Poate ceva întârzieri. De exemplu, la activitatea de întreținere, am reușit să plătim toate scadențele la luna iunie. Am fost în iulie, am plătit la sfârșitul lunii toate scadențele din luna iulie. Pe fonduri externe nerambursabile, pe bugetul de stat, de asemenea nu avem restanțe la plăți, doar eventuale întârzieri, însă nu sunt plăți restante.

S-ar putea să fie constructori care spun că sunt sume neplătite, dar acelea nu sunt certificate. Când vorbim despre plăți restante, vorbim despre sumele certificate, confirmate de noi și acceptate de noi la plată. În situația asta nu avem plăți restante, poate sunt lucrări neverificate, în litigiu. Un constructor poate să spună: ‘Am de încasat 50 de milioane și AND nu mi-a plătit’, dar nu fac încă parte din facturi certificate la plată cu toate documentele justificative necesare. În rest, tot ce a fost verificat, certificat, a fost plătit și sunt plătite în scadențe și avem bani suficienți pentru a le achita.

AGERPRES: Care este situația absorbției de fonduri europene la nivelul companiei?

Narcis Neaga: În 2012, gradul de absorbție a fost de 26%, iar la finele lui 2014 a ajuns la 66%. Este vorba despre companie, pe rutier, nu discutăm de Ministerul Transporturilor.

Am avut alocate 2,2 miliarde de euro pe tot programul 2007 — 2013 și, la sfârșitul lui 2014, absorbția efectivă a fost de 1,5 miliarde de euro. Noi am absorbit 1,5 miliarde de euro. Mai avem 0,7 miliarde de euro pentru acest an. Dinamica este spre sfârșitul anului. Spre toți ne îndreptăm, să luăm cât mai mult din ei, dar nu știm dacă putem lua 100%. Ținta noastră este să luăm 100%. Comparativ cu restul instituțiilor publice, nu stăm rău, ținând cont de modul în care am început.

AGERPRES: Care sunt investițiile pe care vi le-ați propus în 2015 și care este valoarea lor totală?

Narcis Neaga: Activitatea noastră investițională se ridică la 5,946 miliarde de lei, care înseamnă investiții în drumuri naționale, autostrăzi și variante de ocolire. Asta reprezintă cam 75% din tot bugetul pe care îl avem la dispoziție, de 7,4 miliarde de lei.

AGERPRES: Ce șanse dați Autostrăzii Comarnic-Brașov?

Narcis Neaga: Maxime. Ea este acum înLICITAȚIE, în achiziție publică. Este vorba despre capete — capătul dinspre Comarnic și capătul dinspre Brașov. În câteva zile va apărea pe SEAP reactualizarea studiului de fezabilitate pe partea de mijloc, unde vedem exact studiile geotehnice, care ne vor spune ce este acolo și cât costă în realitate partea de mijloc. Există un studiu de fezabilitate din 2002 care prevedea atunci ca viteză de proiectare 80 de kilometri pe oră, iar acum viteza de proiectare este la 120 de kilometri pe oră. Totuși, este o autostradă, nu un drum național.

Asta presupune că, dacă la 80 kilometri pe oră, autostrada avea foarte multe curbe, acum deja traseul se îndreaptă. În studiul de fezabilitate vechi era prevăzut ca autostrada să treacă exact prin centrul Bușteniului. Acum, ocolim stațiunile, pentru că s-a dezvoltat toată zona acolo. Apar tuneluri, apar foarte multe lucruri noi, care presupun niște studii geotehnice foarte bine făcute.

Noi credem că anul ăsta semnăm contractul pe Comarnic-Brașov pentru capete, iar la anul vom avea exact toate rezultatele studiilor geo și licităm la anul partea de mijloc ca să se poată conexa cu celelalte. Finanțarea este prinsă în Master Plan. Este finanțare cuBANIeuropeni.

AGERPRES: Dar Autostrăzii Sibiu — Pitești?

Narcis Neaga: Ordinul de începere (a lucrărilor — n. r.) este dat, se lucrează la studiul de fezabilitate. Și acolo este sectorizat. Se va începe cu capete și acolo. În acest caz avem un HG pentru aprobarea indicatorilor. Este mai vechi, noi actualizăm acel HG. Dacă nu mă înșel, se prevede ca în cinci luni de la data ordinului de începere să termine capetele și, după ce termină capetele, aprobăm indicatorii și putem scoate laLICITAȚIE capetele până se rezolvă mijlocul. Noi zicem că până în 2020, dacă merg lucrurile cum trebuie, se va putea circula. Să vedem ce probleme de mediu vor fi acolo, pentru că este situl Natura 2000. Dar, pe capete, din ce știm noi, nu vor fi probleme. Dar vom vedea după ce vom avea primele rezultate ale studiului de fezabilitate.