Mihăeştiul devine campion al celor care fug de la oraş pentru viaţa la sat

Cei care migrează acum la sate sunt oameni instruiţi, cu dorinţa de a schimba modul lor de trai, dar şi mediul unde se stabilesc. Peste 180 de mii de români s-au mutat la sat în 2017 iar ritmul acestora creşte anual. Sunt preferate localităţile suburbane şi asta implică o transformare accelerată a acestora, cu perspectivele ca acestea să ajungă la un moment dat oraşe.

Una dintre aceste comune vâlcene, cu un grad mare de industrializare este Mihăeştiul, comuna care a ajuns neoficial la peste 8000 de locuitori şi se preconizează ca în 2020 cifra să depăşească 10000.

Mulţi dintre ei aleg să se mute de la oraş pentru taxele şi impozitele care sunt mult mai mici, dar şi pentru liniştea pe care o oferă traiul departe de traficul din oraş.

Un element inedit, pe care îl regăsim  în cazul  majorității celor mutați de la oraș la sat, este respectul pentru obiectele autentice țărănești. Mulți dintre așa numiții „țărani autentici” consideră că obiectele moștenite din bătrâni nu reprezintă simple vechituri al căror loc este la groapa de gunoi. Din contră, aceştia preferă nu numai să le păstreze ci chiar să le recondiționeze și să le ofere o utilitate practică. Prin urmare, pe proprietăţile lor nu sunt scaune de plastic sau mese de sticlă ci lădoaie și mese vechi. Totodată, foișorul rustic, sania și căruța țărănească, la care se adaugă piticii de grădină și sutele de plante cu flori crează o rezidență de care majoritatea celor de la oraș se bucură doar în perioada concediilor.

Fuga de oraş a celor care au ales să cumpere case sau să şi le ridice  la câţiva kilometri de oraş s-a lovit în ultimii ani de o mare problemă – absenţa fir­me­lor care să ofere servicii de proxi­mitate.

Dacă aglomeraţia urbană poa­te fi apăsătoare, la fel de apă­să­toa­re poate fi, după un timp, o lo­cuin­­ţă „în mijlocul naturii” fără ni­mic în preajmă. Asta mai ales pentru cineva obişnuit cu oraşul.

Astfel că,  dezvoltatorii trebuie să înţeleagă faptul că creşterea serviciilor de la comerţ până la nivel bancar devine o utilitate, într-o zonă unde deja populaţia a ajuns neoficial la 8000 de locuitori.

„Facili­tăţile precum piscine, saloane de nunţi sau supermarketuri, farmacii, ghişee bancare, pub-uri, pot atrage tot mai persoane spre Mihăeşti. Investiţiile publice de la şcoli, grădiniţe, terenuri de sport, parcuri, servicii comunitare sunt apanajul nostru dar aşa cum am spus există o serie de servicii private de care au nevoie cei care vin aici”, spune Constantin Bărzăgeanu, primarul din Mihăeşti.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *