Mierea şi ceara din Tomşani aveau căutare la Veneţia şi Trieste în secolele XVII şi XVIII

În prezent, România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce privește efectivul de albine – în țara noastră sunt peste 30 de mii de apicultori înscriși în Asociația Crescătorilor de Albine, iar aceștia au aproximativ 2 milioane de familii de albine.

Oficial, în evidența ANZ, numărul familiilor de albine, declarat, este de 1.962.151 de familii de albine.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa şi deţine peste 1,4 milioane de familii de albine.

Cei mai mulți apicultori sunt în județul Vâlcea, 1926, iar cei mai puțini sunt în județul Covasna, 132.

Dintre apicultorii vâlceni 200 sunt în Tomşani, comuna cu cei mai mulţi apicultori, cu peste 40.000 de familii de albine şi cu o istorie de peste 2000 de ani.

Dar la Tomşani avem şi o istorie a mierii şi cerii, preţul acestor produse la Trieste era stabilit funcţie de aportul de miere din Vâlcea, din comuna noastră.

Prof. Gheorghe Bartoş, în observaţiile făcute asupra comerţului cu ceară între Ţările Române şi Veneţia, în secolele XVI–XVIII, concluzionează „În această perioadă apicultura era înfloritoare iar ceara valahă şi bogdanică, cum era denumită cea din Ţara Românească şi Moldova, e foarte căutată pe piaţa Veneţiei , fiind cea mai frumoasă şi căutată în toată Europa”.

Del Chiaro, secretarul italian al lui Constantin Brâncoveanu, menţionează în lucrarea sa despre Ţara Românească, că Veneţia se aprovizionează de aici, de la Hurezu şi Tomşani cu ceară, miere şi vite, iar Raichevich fost agent austriac în Principatele Române specifică, referindu-se la ceara din Vâlcea de sub munte: „… e cea mai frumoasă şi cea mai căutată în toată Europa. Cantitatea de ceară pe care o recoltează e foarte mare”.

La Trieste era locul de întâlnire al negustorilor de ceară din Asia Mică, Polonia, Rusia, Principatele Române etc. Preţul se stabilea în funcţie de sosirea cerii din muntenia şi ceara din Moldov, ale căror calitate şi parfum servea ca etalon pentru ceara din alte ţări.

În notele de călătorie ale abatelui italian Domenico Zanelli se menţiona „…ceara românească are mare trecere în portul Triestului şi e atât de abundentă încât pe fiecare an se pune în comerţ 400.000 kg. De asemenea consulul francez la Ioanina, Parqueville, scria că se cumpărau 338.700 kg de ceară provenind din Moldova, Ţara Românească şi Bosnia, de unde se aducea pe caravane. Numeroase documente despre comerţul ce se făcea cu străinătatea, arăta că, mulţi negustori de origine română erau angajaţi în afaceri având ca obiect mierea şi ceara care se expediau la Veneţia, Viena, Lemberg, Ţarigrad, Triest, Ioanina, din zona Vâlcei.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *