Micul oraș Ocnele Mari deține o colectie impresionantă de 12 biserici de patrimoniu (11 sunt seculare și una este subterana)

1. BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DOMNESC

Datează din anul 1676, ctitor fiind Constantin Brâncoveanu (Monument de arhitectura- Cod: VL-II-m-B-09842).

A fost zugrăvită în anul 1718, arsă în anul 1801 de carte cârjalii, reparată in 1880 şi pictată 1888 .

Deţine evenghelie cu cruce filigran din argint şi o icoană imbrăcată în argint.

Este construită din caramizi înguste specifice sec. al XVII – lea, are planul treflat, cu două turle masive ridicate pe câte o bază cubică.

Arhitectura bisericii este în formă de cruce, având trei încăperi specifice, cu turle pe naos şi pronaos, din care ultima cu rol de clopotniţă.

Decoratiunea exterioara este concepută cu eleganţă, remarcabile fiind ancadramentele sculptate în piatra ale ferestrelor.

In curtea Bisericii se răgaşeste o cruce de piatră, monument comemorativ , închinat Nasterii Maicii domnului, datat în jurul anilor 1633-1653 în timpul domniei lui Matei Basarab, ctitorit de Oprea, Barbu, Radu si altii.

2. BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI- datează din timpul lui Radu de la Afumaţi 1560.

A fost reconstruită pe temelia uneia mai vechi refăcută şi modificată în anul 1764 de ispravnicul Constantin Hiotul .

Biserica închinată Maicii Domnului a fost construită în formă de cruce, având faţadele străbatute de un singur rând de firide înguste.

Acest stil arhitectural este specific epocii domnitorului Matei Basarab.

La cutremurul din 1940 a fost distrusă, s-au păstrat zidurile interioare şi exterioare şi parţial pictura.

Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost inculsă pe Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Vâlcea având codul de clasificare VL-II-m-B- 09840.

În momentul de faţa fost reabilitata.

3. BISERICA SFÂNTUL IOAN BOTEZATORUL-din BROȘTENI

(Monument de arhitectura- Cod: VL- II- m- B- 09844) -( Biserca de mir, actualmente închisă).

A fost construită în anul 1793 din caramidă cu mortar de var şi bolovani din piatră de râu de catre Popa Ghera, Popa Radu, Jupan Dinu Lupu si zugravita în 1794-1795 de Ioan din Teius.

Biserica a fost pardosită cu lespezi de piatră ,inclusiv pridvorul.

Uşa de la apus este sculptată în lemn de păr şi încadrată pe un chenar de piatră sculptată în stil obişnuit epocii post Brancovenesti. Deasupra uşii de la intrare se află Pisania, care este săpată în piatră.

Este acoperită cu șiță de răşinoase, are o turlă pe pronaos ,în formă de navă cu pridvor deschis spre apus sprijinit de şase stâlpi cilindrici.

Această biserica a fost închisă cultului de peste 100 ani din motive rămase necunoscute.

4. BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE şi SFÂNTUL DUMITRU – din zona Ţeica

(Monument de arhitectura –Cod: VL- II- m-B-09950).

Initial schit de maici, a fost ctitorită în 1674-1678 de Dionisie Iermonarhul, refăcută în 1726 de logofatul Mihalcea Litterati, fiul lui Chera Bojescu, zugravită în 1742 ( altarul şi tinda) de Parvu preotul zugrav ,diaconul Niacsu zugrav, Tudor zugrav, Parvu zugrav.

Stilul arhitectonic postbrâncovenesc este în plan treflat, cu pridvorul sprijinit pe stâlpi cilindrici uniţi în partea de sus prin arcade în acoladă. Din anul 1864 schitul de maici a fost desființat și a rămas biserică de mir pentru satul Țeica.

5. BISERICA SFÂNTUL NICOLAE – Slătioarele.

(Monument de arhitectura –Cod VL-II-m-B-09915)

Fosta mănăstire Slătioarele ctitorită în perioada 1568-1577 de Doamna Ecaterina Salvaressi, soţia lui Alexandru al II – lea voievod a fost reparată în 1643 – 1644 de doamna Elina Nasturel Herescu, soţia domnitorului Matei Basarab în 1744-1745 de stareţa Olimvia şi de mai multe ori în secolele XVIII-XIX.

Biserica are formă de corabie cu pridvor sprijinit pe stâlpi masivi din zidărie, uniţi în partea superioară prin arcuri rotunde, iar absida altarului, poligonală.

În biserică se află portretele ctitorilor – Ecaterina, prima Doamnă a Ungrovlahiei şi doamna Elena, soţia lui Matei Basarab.

6. BISERICA SFÂNTUL IOAN GURA DE AUR ( “Titireciu” )

( Monument de arhitectură- Cod : VL-II-m- B-09800).

A fost ctitorită în anul 1577 şi a funcţionat ca schit de calugari.

A fost zidită din temelie pe urmele unei biserici mai vechi de lemn între anii 1700-1706 de către marele spătar Mihail Cantacuzino, ispravnic fiind Panaioti cămăraşul şi sprijinitor al lucrărilor, logofătul Chera Bojescu din Ocnele Mari aşa cum rezultă din pisania săpată în piatra uşii de la intrare în pronaos.

7. BISERICA INTRAREA MAICII IN BISERICA

Este zidită în anul 1856 cu cheltuiala lui Panait Cherata ( zis Rusu) unul dintre cei mai înstăriţi locuitori ai oraşului.

Biserica în forma ei actuală nu mai pătrează pictura originală datorită vitregiilor vremii, ci o pictura nouă în ulei.

Biserica este sfintită în anul 1959 de către Sf. Calinic de la Cernica Episcop al Râmnicului, totodată devenind biserică de mir pentru Cătunele Gura Suhaşului şi Copăcelu.

Se mai numeşte biserica Trăistari pentru că în vecinătatea ei , exista un târg în care se vindeau traiste din păr de capră pe care le foloseau camaraşii la transportatul sării.

Lângă Biserică exsită două aşezăminte: unul social în cadrul caruia este găzduită o cantină socială şi un aşezământ de natură culturală, respectiv un muzeu si o bibliotecă.

În muzeu sunt găzduite exponate despre viaţa bisericească din Ocnele Mari ,precum şi din istoria daco-romană din aceste locuri incarcate de istorie.

8. BISERICA SFINTII INGERI – Brad, (Monument de arhitectură- Cod: VL-II-m-B-10031)

Este zidită pe temelia altei biserici mai vechi, în anul 1844 de către Nectarie Eclesiarhul, Ianichie Iermonahul şi terminată de către fiica sa Zinca, după moartea acestuia.

A fost restaurată de către comitetul parohial în 1934, pictura fiind refăcută de Panzel din Rm. Vâlcea şi reparată după cutremurul din 1977.

Este construită în plan treflat , are două turle din scânduri, cea dinspre apus fiind şi clopotniţă.

La intrarea dinspre vest are un pridvor brâncovenesc deschis, susţinut de opt coloane şi pictat în interior.

Pisnia este scrisă pe piatră (sculptată) iar catapeteasma din zidărie de cărămidă este tencuită pe care există medalioane ce conţin profeţi, apostoli, praznice împărăteşti.

Din 1971-1972, biserica este încadrată de desişuri de brazi.

În curte gasim o cruce de piatră, monument comemorativ închinat “Sfinţilor Îngeri”, datat în anul 1798, ctitorit de Stan, Ilinca, Dumitru, Samfir.

9. BISERICA SFÂNTA TREIME din Buda cu hramurile Safnta Treime si Sfantul Sipridon. (Monument de arhitectura- Cod VL-II- m-B-09687).

A fost ctitorită de către preotul Teodosie Branescu , fiul ieromonahului Iosif Branescu din Olanesti la 5 august 1731.

Datorită vremurilor tulburi biserica a fost refacută în mai multe rânduri de către călugărul Pahomie şi Petre Abagiul în anul 1760.

În anul 1838 a fost refăcută de către Gherontie din Bogdanesti, Voicu şi Petre din Pitesti, in 1873 refăcută de preotul Constantin Budeanu.

Biserica de la Buda, aşa cum ni se înfăţişează astăzi , este o construcţie de mici dimensiuni, având pridvorul deschis, sprijinit pe patru stâlpi cilindrici, dispusă în plan treflat, croită după tipicul ctitoriilor mateine sau postbrâncoveneşti, cu iconostaş de zid şi frumoase ancadramente la ferestre. Existase şi o turlă-clopotniţă din lemn care, nu a rezistat şi s-a renunţat la ea.

10. BISERICA SFÂNTUL MIHAIL SI GAVRIL – a fost zidită în anul 1938 prin contribuţia enoriaşilor din localitate şi a fostei Saline din Ocniţa , pe temelia unei alte biserici mai vechi ce fusese construită din lemn de către preotul Dragomir din Muereasca de Jos.

În anul 1980 în timpul preotului paroh Tanasie Iulian, ajutat de Preotul Veţeleanu Gheorghe de la parohia Trîistari-Oc. Mari, cu contribuţia enoriaşilor din parohie, cât şi de cei ai parohiei Trăistari, a staretului Mănastirii Frăsinei Neonil Stefan.

A fost pictată pentru prima data in ulei de pictorul Dan Neamu din Craiova,ajutat de Nespalatu Elisabeta.

A fost sfinţită in 21 iunie 1981 de P.S. Gherasim. În anul 1989 i s-au făcut lucrări de consolidare şi reparaţii, în urma avariilor suferite de la cutremurul din 1987,efectuându-se cu aceasta ocazie şi mici lucrări ca: vopsirea acoperişului,a asterialei, precum şi zugravirea ei.

11. BISERICA SFÂNTA VARVARA din interiorul Salinei Ocnele Mari.

Această ctitorie mai puţin obişnuită a fost amenajata la 225 de metri faţă de nivelul mării de către Societatea Națională a Sării, Sucursala Exploatare Minieră Râmnicu-Vâlcea, Primaria oraşului Ocnele Mari, prin purtarea de grijă a Preoților Petre Vețeleanu, Bogdan-Vasile Nistor și Vasile-Bogdan Brădeanu din Parohia Trăistari, de care aparține acest sfânt lăcaș.

Pentru construirea acestei biserici a fost nevoie ca minerii să sape în peretele din sare şi astfel să creeze un naos generos şi un altar, despărţite de un iconostaş din lemn.

Biserica are jilţuri din sare, o acustică deosebită şi în timpul slujbelor peste 200 de enoriaşi pot intra în incintă.

Problema cea mai grea a fost în momentul în care s-a decis decorarea interioară.

Din mai multe motive care ţin de mediul salin din interior şi de condens, ideea picturii era extrem de delicată. S-a optat în acest sens pentru printuri, adică pictorul Peti Veilici a realizat pictura dar aceasta a fost ulterior printată pe pânză. Vitraliile uriaşe au fost aduse din Bucureşti.

Biserica oficiază slujbe duminica şi în zilele de sărbătoare, dar şi nunţi sau botezuri.

12. Biserica „Sfântul Nicolae” din Făcăi a fost construită de Antonie Monahul în secolul al XVIII-lea. A fost zugrăvită de Barbu Cătană și fiii săi în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, în anii 1761–1762. Ajunsă în ruină în anul 1909, biserica a fost dărâmată în 1941.

În anul 1970, așezământul a fost refăcut din temelii și a fost pictat în ulei de Diaconu junior din Râmnicu Vâlcea.