Masivul Cozia, muntele liceenilor pentru testul majoratului

AGERPRES

Masivul Cozia, cu vârful său de 1668 de metri, este cunoscut de mai bine de 50 de ani ca muntele liceenilor pentru testul majoratului, întrucât nu poţi deveni “major” dacă nu ai urcat o dată pe aceste înălţimi.

Este un munte perfect, spune prof. dr. Gheorghe Ploaie, cel care a organizat în îndelungata sa activitate didactică sute de expediţii cu liceeni pe vârful Cozia.

“Cozia nu este un munte nici greu, nici uşor, este un munte care trebuie urcat de orice adolescent înainte de bacalaureat. Este deja o cutumă printre liceeni că fără a urca pe Cozia nu poţi deveni major”, afirmă profesorul în biologie Gheorghe Ploaie.

Liceenii îl aleg ca destinaţie de weekend şi deja sunt consacrate cele două trasee, urcatul şi coborâtul, Păuşa, respectiv Turneanu. Există şi un tren al muntelui, motorul regional sau personalele de Sibiu. Majoritatea urcă în gara din Râmnicu Vâlcea şi coboară în halta Păuşa din Călimăneşti. Aici se formează grupurile de temerari. Traseul de urcat porneşte pe drumul forestier care duce spre Mănăstirea Stânişoara. După şapte kilometri, drumul forestier se termină chiar în poiana mănăstirii.

Cozia 2  “Cei mai puţin curajoşi preferă să se oprească aici, unde avem un peisaj spectaculos, ce-i drept, cascade, mănăstirea care este o bijuterie aşezată într-o căldare montană, dar de abia de acum începe drumul adevărat, al iniţierii”, precizează  Gheorghe Ploaie.

De la mănăstire începe poteca montană, destul de agresiv, spune profesorul, sunt 100 de metri de pantă abruptă, după care drumul alternează, fie urcă, fie coboară, acesta înconjoară muntele în formă de spirală. De la 1.000 de metri altitudine, odată cu apariţia coniferelor, traseul devine ceva mai dificil, existând o porţiune cu lanţuri şi stânci, iar ultima parte, până pe creasta alpină, este un ultim urcuş abrupt de 100 de metri.

“Momentul apariţiei cabanei meteo şi a releului de televiziune este izbăvitor. Până în 1989, aici la releul de televiziune era boierie. Se prindea majoritatea posturilor occidentale, era altă lume. Iar ceaiul cu rom de la cabană era trofeul”, spune profesorul Ploaie.

Aceasta se petrecea sâmbăta, duminica însemna coborârea, dar după o noapte cu foc de tabără, cu muzică. Aici se urca cu chitara, cu tuciul pentru mămăligă. De pe platoul Coziei se vede firul Oltului până la Râmnicu Vâlcea. “Iar noaptea spectacolul de lumini al localităţilor de pe Valea Oltului dă senzaţia că te afli deasupra unui oraş nord-american”, afirmă profesorul.

Traseul pentru coborâre era unul extrem de dificil. Traseul “Turneanu” şerpuie pe stânci până jos, la Mănăstirea Turnu, de unde se ia trenul din halta bisericii înapoi spre Râmnic.

Muntele Cozia este deci examenul de absolvire, dar, ulterior şi în studenţie, fostul licean revine cu colegii pentru o relua traseul adolescenţei.

Cozia 3După 1990, lucrurile nu s-au schimbat mult, alte generaţii au primit moştenirea Coziei şi au repetat traseul pe care mii de paşi înainte l-au făcut. Mărturii sunt scoarţele copacilor care păstrează inscripţiile ce se pierd mult înainte de anii 1950 sau 1960. “Există una care atrage atenţia, Gabi şi Marian din 1939, care te face să te gândeşti la cei doi adolescenţi de atunci care poate azi nu mai sunt. Dar au rămas pe trunchiul unui fag de pe drumurile Coziei”, povesteşte profesorul.

Pentru cei care nu au de gând să urmeze traseul pe jos există varianta auto de 22 de kilometri care urcă până la cabană. În ultimii 20 de ani, a fost montată şi o cruce de fier chiar pe vârful Cozia. Se aşteaptă asfaltarea acestui drum şi autorităţile din Călimăneşti au un proiect de amenajare a unei staţiuni pe platou, chiar şi a unei linii de telecabine. Ceea ce a stârnit protestul mai multor organizaţii ecologice şi al administratorilor Parcului Naţional Cozia.

“Muntele Cozia trebuie respectat aşa cum este el. Este ca o Vamă Veche, unul dintre ultimii munţi virgini ai României, nu ne trebuie turismul cu manele şi cu mici aici. Este muntele adolescenţilor şi este o poveste care vine din trecut, o amintire a tinereţii fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să-l aducem în zona societăţii de consum, nu trebuie să-l batjocorim, trebuie respectat. Steagul dacic, dragonul, se spune că este inspirat chiar din forma aproape conică a acestui munte, dacii deci l-au respectat, este moştenirea lor spirituală pe care o avem de la ei. Aşa trebuie să rămână”, a declarat pentru AGERPRES administratorul Parcului Naţional Cozia, Pavel Prundurel.

Cozia este muntele care se vede din orice direcţie pe o rază de peste 50 de kilometri, se întinde pe arealul mai multor localităţi – staţiunea Călimăneşti şi comunele Berislăveşti, Sălătrucel şi Perişani. Deţine o bogată faună şi floră, aici se întâlnesc ambele specii de vipere din România, scorpionul carpatic, mamifere mari, dar şi castanul comestibil, gorunul care urcă până la altitudinea de 1.000 de metri, alături de toate speciile de foioase şi conifere. AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *