Măldăreştii Vâlcii sau povestea Culelor de Aur din pădurea de stejar

La cinci kilometri de Horezu, pe drumul Craiovei, se află o scenă, o „pictogramă”, un moment conservat în timp al vieţii aristocraţiei româneşti de la mijlocul veacului al XVII-lea.
Depresiunea Horezului dăinuie în timp ca un adevărat centru de cultură românească, aici „s-au întâlnit toate drumurile şi toate nervurile filonului de creaţie ale Olteniei de sub munte şi, nu degeaba, de pe tot cuprinsul României, stilul arhitectonic brâncovenesc s-a născut aici”, spune istoricul Sorin Oane.
Complexul muzeal Măldăreşti, situat în comuna cu acelaşi nume, este decupat din timp şi aşezat pe o colină, între stejarii seculari, dând şi astăzi, celui care intră, linişte, relaxare şi „pohta de a scrie”, aşa cum i-a dat-o şi fostului premier interbelic I. G. Duca.
Complexul Muzeal Măldăreşti a fost organizat într-un cadru natural pitoresc şi reuneşte Culele Greceanu, Duca, precum şi Casa memorială I.G. Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii româneşti, în care se împletesc armonios elemente ţărăneşti din zonă cu elemente ale unor construcţii cu caracter de fortificaţii.
Pe aceste meleaguri unde legenda se îmbină cu istoria, Cula Greceanu îşi are începuturile în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare, iar nepotul său, Tudor Maldăr, adăuga, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, restul construcţiei. Legenda pictată de la parterul Culei Greceanu spune o poveste în imagini despre fostul căpitan din armata lui Mihai Viteazul, Tudor Maldăr, care, luat prizonier de turci, avea o singură şansă ca să scape de eşafod. Aceea de a fi „îndrăgit” de o fată de viţă nobilă. Aşa s-a şi întâmplat, fata unui mare paşă s-a îndrăgostit de chipeşul soldat valah, dar împotrivirea familiei a făcut ca cei doi să fugă din Imperiul Otoman şi să îşi găsească ascunziş aici, în zona Măldăreştiului. De acolo, în imagini, este pictat arborele genealogic al familiei Greceanu. Legenda mai spune că fata paşei era, la bază, de neam grecesc. Că este legendă, că nu e, prima astfel de fortificaţie de tip culă stă şi azi printre brazii şi stejarii seculari ai muzeului.
De fapt, cula vine din turcescul „kule”, care înseamnă turn, iar în spaţiul românesc defineşte, prin extensie, o locuinţă întărită, în formă de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj şi retragerile succesive ale zidului în înălţime.
Acest tip de construcţie se află răspândit în aria Peninsulei Balcanice, cu precădere în Serbia şi Albania, dar şi în Bulgaria. La noi, el este caracteristic numai zonei învecinate spaţiului balcanic, respectiv Olteniei şi vestului Munteniei. Ridicate de boiernaşi olteni ca măsură de apărare împotriva ameninţării incursiunilor paşalelor de la Vidin şi Ada-Kaleh şi a cetelor de haiduci care se înmulţiseră îngrijorător, culele au dăinuit până în zilele noastre, făcând dovada rezistenţei lor. Etajul 1 are rolul pe care îl au şi buncărele. În sensul că, printr-o scară interioară care se trage în sus, proprietarul se poate izola într-o încăpere cu ziduri groase de un metru. Această încăpere de aproximativ 3×3 metri suprafaţă este prevăzută cu găuri pentru puşcă, are un pat, o sobă şi un loc unde se pot depozita alimente. Acolo, proprietarul asediat poate sta până la o lună fără a putea cădea prizonier, camera fiind complet inaccesibilă atacatorilor, chiar dacă reuşeau să intre în interiorul clădirii. De altfel, tot parterul culei este fortificat cu ziduri groase şi cu găuri de tragere.
Cula Măldărescu, remarcată pentru decorul deosebit de autentic, a fost folosită foarte des în producţiile cinematografice, aici turnându-se filme de referinţă precum „Neînfricaţii”, „Drumul oaselor”, „Iancu Jianu haiducul”.
În momentul de faţă, Cula Greceanu a fost revendicată de urmaşii familiei şi sperăm că autorităţile judeţene vor face demersuri pe lângă statul român pentru a nu pierde această clădire-monument. În judeţul Vâlcea, o alta culă – Cula Bujoreanu – se află în Complexul Muzeal al Satului din Râmnicu Vâlcea.

În prezent, primăria a inaugurat centrul civic al comunei, fapt care va dezvolta turismul de anvergură în localitatea situată în Depresiunea de Excelenţă – Horezu.