Mai este bazinul Bălceștiului (Laloșu, Făurești, Diculești, Ghioroiu și Lăcusteni) polul sărăciei, în Vâlcea?

Când vorbim de sudul județului Vâlcea, multă lume ar înclina să spună că este zona săracă, zona care trage în jos județul, că aici diferențele sunt uriașe între Vâlcea septentrională și restul.

Dacă însă raportăm la nord, dacă însă ne uităm la cifrele din ultimii 10 ani, am putea să nu mai fim atât de categorici. Acum zece ani, zona era una compromisă, destul de retrogradă, din multe de puncte de vedere. Cifrele pe care le produceau aceste mici localități din jurul orașului Bălcești, inclusiv centrul urban, nu depășeau valoarea de 1 milion de lei. Din care Bălceștiul aducea un aport financiar de 700 de mii lei.

În 2010, valoarea veniturilor era sub 900 mii lei iar anterior integrării în UE, această zonă atingea cu greu 400 mii lei.

În 2022, veniturile din cele 6 localități însumează azi 2,9 milioane lei estimate pe 2021, din care 2 milioane sunt veniturile proprii ale Bălceltiului.

Bălcești

Veche comună până în 2003, târgul de pe Olteț de acum mai bine de un secol, orășelul care păstrează bine o patină a timpului, cu casele vechi ale târgoveților de veac 20, începe timid să aibă o carte de vizită. Cine calcă pentru prima dată în Bălcești, realizează că nu intră întocmai într-un oraș sărac, ci un oraș care se străduiește să găsească o identitate economică.

Între agricultură și mica industrie, cu o industrie de servicii bine conturată, Bălceștiul poate fi numit un mic pol regional pentru cele 5-6 localități din zonă. De multe ori am auzit oameni din comunele vecine care merg la Bălcelti, ca la centru unde se găsesc ”de toate”.

De ce orașul place? Pentru că investuițiile de peste 10 milioane de euro care au fost implementate aici, fonduri europene, încep să-și spună efectul. Orașul are drumuri, are clădiri renovate, are un liceu modern, o școală reabilitată, aici funcționează o școală profesională unde există concurență și unde avem elevi care învată meserie în industria agro-zoo. Da, aici ies tractoriști, și din aceia buni pentru care marile ferme și coooperații agricole se bat să-i angajeze.

Bălceștiul așadar se adaptează zonei, se bucură de legăturile directe cu Craiova, capitala regiunii și numără foarte mulți antreprenori. Este un oraș care raportat la populația are peste 100 de mici administratori de firme.

Are chiar și niște făbricuțe și Constantin Aleca lucrează la documentații care privesc atragerea de noi fonduri europene.

”Asta facem și asta este soluția noastră. Orașul nu putea ieși din zona săracă a economiei fără spriinul fondurilor europene. La care se adaugă complementar, fondurile guvernamentale. Vrem să atragem investitori, este clar că cu cât mai multe IMM-uri cu atât bugetul este mai mare, o forță salarială care se dimensionează și crește nivelul de trai”, susține Aleca.

În acest an va începe și reabilitarea sau mai exact renaștere unității medicale din Bălcelti, spital închis în anul 2011. Pentru acest lucru, Compania Națională de Investiții a finanțat lucrarea.

Așadar, micuțul Bălcești, are perspective de dezvoltare, dacă privim cifrele din urmă, vorbim de o dinamică și asta este în sensul pozitiv al axei economice.

Lăcușteni

Deși este o comună care a fost paralizată de ani buni, prin prisma unor mari deficiențe de administrare a fondurilor, administrația Bocșaru care a preluat această ”moștenire” a reușit să echilibreze situația.

Deși este o comună mică, are venituri de 200 mii lei, un fapt îmbucurător, pentru această localitate care până acum ceva ani se zbătea în recorduri negative pe toate palierele. Un întreg hățiș de procese și convulsii puneau pune în pericol inclusiv existența localității, fiind printre puținele care putea să dispară chiar juridic de pe hartă.

”Nici nu vreau să îmi amintesc când am preluat mandatul ce era. Prin ce am trecut. Cum am reușit să supraviețuim într-un haos finaciar sau și mai bine spus dezastru. Puțină lume știe ce însemană să nu îți aparțină nimic, să fie sechestru pe tot și un leu dacă intră în conturi să fie imediat luat. Dar ne-am descurcat, că doar din acest motiv am venit aici. Primul mandat am reușit să echilibrăm situația să facem din Lăcusteni totuși o comună care poate fi atractivă. Sunt mici afaceri, se cumpără case. Avem salubritate, avem utilități, avem deja proeicte pentru drumuri. Pretențiile noastre sunt modeste dar deja avem conturată o strategie”, susține primarul Cosmin Bocșaru.

Acesta își dorește o scoală modernă și are proiecte în acest sens, un mic centru cultural, extinderea de apă în toate zonele și o promovare a acestei frumoase comune situată aici, între dealurile din sud-vestul Vâlcii.

Ponderea agriculturii și a arendelor este cea mai mare din PIB-ul localității și acesta spune că orice investitor în agro-industrie este binevenit în Lăcusteni.

Comuna așadar este un exemplu reușit despre ieșirea dintr-o criză financiară care părea pune lacătul pe primărie și deschiderea unui traseu care poate avantaja pe viitor această zonă a Vâlcii.

Ghioroiu

Ani buni, comuna a fost uitată de autorități. Din 1990 până în urmă cu ceva vreme, localitatea a fost în zona neagră a economiei. Peste 20 de ani, declinul social, economic și demografic a pus localitatea la indexul dezastrului.

O localitate ignorată, mai degrabă similară comunelor sărace din zona dunăreană a Olteniei, Ghioroiu sub adminsitrația Predescu a început timid să caute un spațiu nou, noi axe, o redefinire, pentru a ieși din colapsul în care dezinteresul celor care au guvernat-o, au trimis-o.  Veniturile proprii în sfârșit au ajuns la 150 mii lei.

Faptul că deși are un potenșial uriaș, are variante de a comunica în exterior cu 2 județe, nu a fost pentru nimeni o prioritate. Comuna Ghioroiu poate fi un foarte bun nod rutier între trei județe, dar din păcate, azi, drumul se înfundă aici. Chiar și cea mai scurtă cale spre Râmnic, prin Vâleni nu este reabilitată.

”Este un adevăr, de aici sunt trei drumuri importante care pleacă spre Râmnic, spre Gorj și spre Dolj, drumuri care în realitate nu au mai mult de 3 km fiecare, care necesită reabilitare. Din păcate, nu a interesat pe nimeni. Poate că nimeni nu a înțeles ce înseamnă o localitate aflată la interscția de drumuri comerciale. Sau o localitate de tranzit. Câte avantaje economice decurg de aici. Normal că într-o comună unde ajungi ocolind 14 km, drum pe care te și întorci, nu prezintă interes. La asta lucrăm acum. Avem un ADI comun cu Zătreni pentru o rută directă spre Râmnicu Vâlcea și am cerut sprijinul Consiliului Județean să reabliteze drumul spre Gorj și cel spre Dolj. Este nu doar în avantajul comunei Ghioroiu, eu cred că este un avantaj pentru județ, care poate fi altfel interconectat cu județele limitrofe”, spune Iosiv Predescu.

Totodată, edilul spune că se are în vedere extinderea rețelei de utilități, în special cea de apă, reabilitarea tuturor instituțiilor publice din comună, amenajarea de zone de agrement, deschiderea spre agenți economici din zona agro, o creștere veniturilor proprii.

Diculești

Comuna nou înființată, localitatea a reușit anul trecut să se apropie de pragul de 250 mii lei venituri proprii, datorându-se micilor agenși conomic, unei riguroase culectări a impozitelor.

”Normal că nu este ceea ce ne dorim. Dar asta este zona și eforturile noastre sunt tocmai pentru a atrage agenți economic cât mai mulți. O economie privată colectează resurse financiare, contribuie la un buget consistent, creează locuri de muncă. Noi suntem în discuții la această oră cu investitori care doresc să dezvolte aici afaceri. Suntem complet deschiși pentru astfel de oportunități. Din păcate ne lispsesc gazele. Mulți oameni de afaceri vor gaze. Un mare concern avicol dorea să aibă aici active, lipsa gazelor a fost o problemă. În rest da, avem cam toată infrastructură asigurată, cu ultimele proiecte putem spune că vom sta bine la toate utilitățile”, spune primarul Armand Cupăreanu.

Edilul susține că poziționarea comunei aproape de drumul național al Craiovei, în apropierea Bălceștiului sunt avantaje conomice utile pentru cei care vor să investească în zonă.

Din punct de vedere agricol, localitatea are peste 80% din suprafață arendată, stă foarte bine la capitolul cadastrare și intabulare. Are un procent de populație tânără și potrivit lui Cupăreanu, se poate vorbi de un orizont bun financiar. Comuna are și un punct turistic, aici funcționeză un complex de agrement cu pensiune și ștrand, care este căutat în timpul verii.

Administrația pregătește proiecte pe energia verde și așteaptă aprobarea proiectelor pe Anghel Saligny și anume finalizarea ultimilor 7 km de drumuri dar și demararea construcție sălii de sport.

Făurești

Vechi centru al industrie extractive, comuna este în situația de a căută o definiție economică, pe viitor. Cu venituri proprii de 200 mii lei pe anul trecut, edilul Marius Irimia spune că este nevoie de investitori privați.

”Am fost un centru al industriei petroliere. Multă vreme economia localității noastre a mers pe acest culoar. Care din păcate s-a restrâns foarte mult în ultimii ani. Acum a rămas agricultura. Și puțin investitori. Dar ne păstrăm optimismul. Suntem aproape de drumul expres al Craiovei, avem Un proiect integrat care cuprinde extindere sistem alimentare cu apă potabilă și canalizare pe o distanță de 12 kilometri.  Concomitent cu acesta avem un proeict care vizează asfaltarea a cinci kilometri de drumuri, dar și reabilitarea și, implicit, modernizarea unei grădinițe și a unui cămin cultural. Sunt investiții și proiecte publice. Care pot genera sau stimula eventuali oameni de afaceri să vină aici”, spune Marius Irimia.

Înființarea rețelei de distribuție gaze naturale, împreună cu localitățile, Diculești, Laloșu, Valea Mare și Măciuca, ar fi însă de departe cel mai important proiect pentru zonă, unul care ar impulsiona, care a dinamiza foarte multe industria din această parte de județ.

Laloșu

Cu venituri de peste 210 mii lei, comuna Laloșu se consacră deja pe zona agricolă, având cele mai întise suprafețe arabile utilizate.

Laloșu este una din cele mai dezvoltate localități agricole ale acestei părți de județ. Arende întinse, zonă cerealieră și nu numai, în comună se parctică la scare mare agricultura cooperativizată.

”Relieful permite o agricultură intensivă, resursa naturală a țării este una uriașă. Economia are nevoie de agricultură și mare parte din această ramură înseamnă o contribuție masivă la PIB. Când vorbim de creșterea economică a unei țări, ne bazăm pe acest aspect economic. Laloșu este o comună unde așteptăm investitorii în agro-industrie, pentru procesarea industrială a producției agricole”, spune primarul Adrian Ruja.

Laloșu, care este grânarul Vâlcii, are peste 80% din suprafața agricolă arendată, nu mai puțin de 3 societăți mari sunt prezente aici în afară altora mai mici.

”Prin PNI urmează să reabilităm rețeaua de drumuri locale. Așteptăm și restul axelor de finanțare prin fonduri europene, atât programul multianual cât și prin PNRR. Gazele naturale sunt o prioritate, atât pentru locuitori cât și dacă dorim investiții private în zonă. Comuna se pretează la activități industriale și mai ales agro-industriale. În acest sens suntem deschiși pentru orice om de afaceri care dorește să investească la noi” adaugă edilul.

Ruja susține și faptul că localitatea are un mare avantaj fiind la 20 de km de drumul expres, Autostrada Ford, cum mai este numită șoseaua de mare viteză dintre Craiova și Pitești. Un aspect care poate stimula investitiile private în localitate.

În concluzie, această zonă a Vâlcii, arealul sau ”municipalitatea Bălceștiului” colectează undeva aproape de 3 milioane de lei. Nu este o sumă mare pentru 6 localități, altfel spus, orașul produce de două ori cât cele 5 comune la un loc. Dar zona este legată foarte mult de restul Olteniei de Câmpie. Care, din nefericire, nu este una din cele mai dezvoltate ale României.

Este o zonă eminamente agricolă dar are nevoie și de o industrie. Iar o industrie de procesare agricolă s-ar impune în acest perimetru. Poate că viitorul asta va aduce. Și de ce nu, Bălceștiul poate fi oportun și pentru alte tipuri de industrii dat fiind apropierea acestuia de zona industrială a Craiovei.

Vom vedea la finele anului 2022 care au fost plusurile zonei și cum s-au reflectat acestea în bugetele de venituri proprii.