Lunca Cernei (Lăpușata, Lădești, Fârtățești, Stănești, Măciuca, Valea Mare) o economie cu 2 pivoți care depăesc pragul de 1 milion de lei

Până în 1989, Lunca Cernei, mai exact porțiunea centrală a județului, era una foarte dezvoltată, având mai multe comune care erau poli raionali pe vremuri, zone de târg, de schimburi comerciale, foarte cooperativizată, cu două licee (Lădești și Măciuca), aici economia socialistă agrară se impusese și reconfigurase funciar zona. Cel mai important dintre aceștia era Lădeștiul, considerat a fi un viitor orășel, în strategiile regimului comunist din 1989, pentru cincinalul care ar fi urmat, chiar era preconizat a se întâmpla asta, prin desființarea comunei Lăpușata, Stăneștiul fiind chiar desființată până în 1990.

Pentru aproape 20 de ani, aceste comune de ambele maluri ale Cernei, curs inferior, au coborât foarte mult, hemoragie de populație, agricultura lăsată în paragină, o populație îmbătrânită. Sărăcia pusese amprenta masiv pe aceste comune. Măciuca ajunsese zonă defavaforizată.

Nici azi lucrurile nu stau chiar pe roze dar, de zece ani, lucrurile par a se schimba. Nu în mod extraordinar, dar încep să se cristalizeze ușor noi poli economici, asta și grație unor administrații eficiente cu zeci de proeicte (Fârtățești) sau unor agenți economici de forță (Măciuca). De altfel Măciuca se detașează noul centru economic al zonei, având cea mai mare dinamică din această parte de județ.

Lăpușata, pași spre modernizare

O localitate mică, este comuna celor 7 sate și 7 dealuri,  care deschide cursul inferior al Cernei, încheie anul 2023, cu venituri proprii de peste 790 000 lei față de 300 mii lei anul trecut, o creștere mai mult decât dublă, grație eforturilor administrației Joița, vorbim de o rețea utilități majoritar extinsă în aproape toate satele.

”Evident că nu ne-am descurca cu acești bani. Dar este un grad decent de colectare, nu avem agenți economici mulți dar se vede cât de importantă este prezența lor. Anul trecut am avut parte de investitori privați aici dar și de eforturile noastre prin proiecte de a construi o rețea de utilități și de drumuri care să permită o deschidere mai mare a comunei. Suntem  un nod rutier și asta constituie un mare avantaj, de aici pleacă drumuri spre Horezu, Râmnic, Bălcești și asta ar putea să însemne un avantaj pentru investitori. Noi am intabulat drumuri anul trecut, toată rețeaua care trebuie refăcută. Am demarat execuția acestora în toamna anului treecut și vom finaliza acum ”, susține Nicolae Joița, edilul din Lăpușata.

Instituțiile publice sunt în mare parte reabilitate iar din fericire, după de zece ani de instanțe  situația litigioasă a căminului cultural s-a rezolvat, astfel o pată inestetică în centrul civic a intrat complet în reabilitare, în acest an.

Localitatea este frumos dispusă pe cele 7 dealuri, comuna având și o frumoasă legendă, a lacurilor din mijlocul pădurilor, fiind așezată geografic pe 7 dealuri, 7 văi și având 7 sate, cu vechi cule boierești, cu zone pitorești, aici în pădurile din subcarpații Vâlcii.

Lădești, în căutarea unei identități economice

Vechi centru raional, un fel de capitală rurală a acestei părți de Vâlcea până în 1989, cunoscută prin zootehnie și alte mici afaceri industriale, azi, Lădești este o localitate care dorește să-și recapte brandul de odinioară. Cu venituri proprii în 2023 de 857 mii lei duble față de anul trecut, când s-au cifrat la 430 mii lei, comuna nu este în plutonul comunelor sărace ca venituri dar departe vremurile anterioare lui 1989.

”Este greu să refaci industria de odinioară. Pentru că localitatea a trebuit să se readapteze din mers noului context soci-economic. Economie privată nu este cât ne-am dori, avem un mare retailer care investește de anul trecut masiv în zona centrală care a devenit un centru comercial pentru zonă. Avem și un concern agro indsutrial, au apărut mici afaceri de familie, spălătorii auto, ferme, horticultură. Anul acesta se construiește o baterie anti-grindină. Ne dorim și alți investitori să vină pentru că avem o infrastructură de utilități destul de bine pusă la punct, drumurile sunt și ele în mare parte reabilitate, se lucrează la extinderi strângem căile de comunicare între sate. Au început arendele la terenuri. Si lucrăm la proeicte pentru atragerea de fonduri în zonă” spune primarul Nicolae Iordache.

Totodată, mai trebuie menționat că în Lădești, nu există conflicte politice în Consiliul Local. Bugetul pentru anul 2024 a trecut fără probleme, consilierii locali fiind mai mult interesați de dezvoltarea localității și mai puțin de interesele personale.

Odată cu îmbunătățirea vremii, în comuna Lădești, se va relua programul de asfaltarea drumuri, proiect finanțat prin Anghel Saligny, proiect care deja se află la 50% stadiu de execuție.

Se vor asfalta drumuri în mai multe sate. Drumul la Mânăstire în sat Cermegești, Ulita Vrăbiasa, strada Mureșului, strada Dealul Mic, toate din satul Cermegești. În satul Chiricești se va asfalta strada Briculete, in satul Popești se va asfalta strada Soarelui, in satul Năldărești se va asfalta strada Dealul Mare, iar în satul Găgeni se vor asfalta străzile Satului și Chitienului.

Recent a fost semnat contractul care prevede extinderea rețelei de canalizare în lungime de 8 km, în satele Cermegești, Chiricești și Măldăresti. Lucrarea care va demara în primăvară.

Anul trecut în Lădești au fost fianlizate lucrările la stația de apă, o stație modernă, prevăzută cu rezervoare noi și care este menită a face față în perioadele secetoase de vară, astfel încât să nu existe sincope în furnizarea apei potabile.

Comuna Lădești este situată pe drumul Craiovei, deține câteva instituții publice importane, un liceu, un centru medico-social, are câteva drumuri importante de legătură dar tânjește după o economie care să ofere locuri de muncă și venituri la buget.

Se poate preta însă în zona comunelor cu zone de case de vacanță, având o așezare geografică, precum restul comunelor subcarpatice, plăcută, cu aer ozonat, fără poluare și cu o climă blândă. Este mult de muncă pentru a ajunge din nou un brand în zonă.

Fârtățești revine în plutonul conunelor cu peste 1 milion venituri proprii

Este de departe comuna cea mai mare ca populație din zonă, cu peste 3500 locuitori și  cu cele mai multe proiecte elaborate în această zonă, în ultimii zece ani, de câtre administrația Voicescu. Comuna este în rândul comunelor aflate în curs de dezvoltare, a depășit pragul de 1 milion de lei (1,36)  dar  Nicolae  Voicescu  spune  că  este  loc  și  de  mai  bine.

Dispensar, unități medicale, școli, gradinițe moderne, centre rezidențiale pentru vârstnici, unități școlare incluzive, baze sportive, centre culturale,  rampe pentru gunoiul menajer, săli de sport, o bază de agrement, un parc fotovoltaic, o mănăstire sunt doar o parte din investițiile realizate în ultimii ani de Nicolae Voicescu.

”A trebuit să facem. Era normal că localitatea să beneficieze de toate instituțiile publice necesare vieții sociale într-o comună cum este a noastră. A fost greu, lipsa finanțărilor, căutarea de resurse, fonduri europene, fonduri guvernamentale, orice ban adus aici, a fost o muncă de echipă. Aici, la primărie nu se stă. Se lucrează. Asta mă bucură, faptul că avem o echipă de profesioniști. Evident că țelul nostru este de a urca în clasamentul economic al comunelor. Ne-am dori să ajungem măcar la venituri de 2 milioane lei în primă fază dar pentru asta trebuie să îi atragem pe investitorii privați aici. Pentru a avea un buget care în afara politicilor sociale să poate fi folosit pentru cofinanțarea de proeicte de investiții, avem o serie de proiecte prin PNRR și prin Saligny, unde ne trebuie banii de confinanțare. Lucrăm pe energia verde și pe mobilitate urbană, pistă de biciclete, trasee de cicloturism. Iar la nivel de drumuri trebuie să scurtăm distanțele dintre sate, să strângem comuna, să asigurăm un trafic fluent. Cred că faptul că ne aflăm la intersecția a două drumuri naționale, este o premisă care ar putea stimula pe cei care au în plan ideea de a dezvolta afaceri aici”, spune primarul Voicescu.

Investiția de departe, cea mai importantă din Fârtățești, din 2024 privește înființarea rețelei de gaze naturale, obiectiv în care localitatea a fost prinsă în Programul Național de Investiții Anghel Saligny.

Tot în primăvară vor începe și lucrările de reabilitarea a drumurilor, proiect finanțat prin Anghel Saligny.

”În 2024 se vor face și stațiile electrice de încărcare mai ales că suntem în parteneriat cu Consiliul Județean pentru achiziționarea unui microbuz electric școlar de 30 de locuri. Și vom depune pentru reabilitare, modernizare și extindere școala din Rusănești și căutăm o sursă de finanțare pentru casa pelerinilor”, a mai adăugat edilul

Latura agro-turistică este o provocare pentru administrația din Fârtățești. Mai ales după ce în comuna a fost ridicat un frumos schit, pe unul din cele mai înalte piemonturi, zonă de un pitoresc absolut. Și recent au fost obținute mai multe proeicte privind pista de biciclete.

Fârățești a fost una din vetrele importante ale satului românesc medieval, un sat cu o aristocrație boierească, cu importante participări la revoluțiile din 1821 și 1848, aici fiind zona unde românii au creat printre primele școli și au ținut la identitatea lor și la patrimoniu.

Asta se reflectă în zecile de biserici, în frumoasele case vechi în stil românesc. Este o localitate în care în ultimii ani, s-a reîntors mulți dintre cei plecați în afară. Aici cu programe naționale de a stimula economic pe cei care vor să ponrească o afacere, viața economică din Fârtățești ar cunoaște alte perspective.

Stănești iese din zona gri a clasamentului economiei județene

Din păcate vorbim de o localitate frumoasă, dispusă admirabil pe malul stâng al Cernei dar care caută de de ani buni să găsească o cadență economică. Cu venituri de 640 mii lei, comuna a părăsit ultimul loc din clasamentul economic, dovedind că administrația a înțeles că trebuie să atragă cât mai multe investiții în zonă.

Actualul edil și viitorul edil are sarcina de a concepe o strategie pentru a valorifica potențialul acestei comune. Ternurile agricole sunt bune, zona de zootehnie, zona de pomicultură, există chiar și varianta unei industriii extractive, în comuna fiind identificate bogate zăcăminte de gaze naturale.

”S-a muncit mult la infrastructură. Cu resursele mici pe care le avem am pus la punct o rețea de apă și canal, am amenajat drumuri, am creionat chiar și o zonă cu specific agro-turistic, având parte de o frumoasă mănăstire. Am deschis noi drumuri către Fârtățești, avem proiecte depuse pe Anghel Saligny pe care în acest an le vom implementa. De exemplu am demarat lucrările la rețeaua de canalizare în Vârleni, Valea Lungă, Cioponești, Bărcănești. Extinderi de apă avem în Gârnicetu, Cuculești, Stănești, Valea Lungă. Vom face și 447 de branșamente individiuale. Vom face un alt puț și un rezervor pentru satele Linia Dealului și Vârleni. Am investit în școli și vreau să spun că am reușit să punem sănătatea pe lista de priorități, aici va funcționa un centru medical de permanență. Da, este clar că ne dorim investitori privați, trebuie să dăm înainte. Trebuie atrași bani”, spune primarul interimar Sever Preoteasa.

Trebuie spuns că pământul este arendat în mare parte, comuna se poate lăuda cu 95% titluri de proprietate acordate, ceea ce a permis încheierea rapidă a contractelor de arendă.

Localitatea Stănești este una care se pretează la destinații de locuit, fiind perfectă pentru o locuință de vacanță sau una de vară, fiind liniștită, fără poluare, cu un aer curat și cu o natură generoasă.

Anul 2024 ar putea să însemne un reviriment al comunei din punct de vedere economic, asta depinde de capacitatea administrației de a reuși să o pună în calea investitorilor. Echipa tânără care se află acum la conducerea primăriei, are această dorință și vrea să reușească în a aduce cadența economică pentru Stănești.

Măciuca se consolidează pol economic pe Lunca Cernei

Este, din punct de vedere economic cea mai dezvoltată comună din Valea Cernei și chiar printre cele cu venit pe cap de locuitor din Vâlcea.  Cu aproximativ 1.55 milioane lei  milioane lei poziția 7 în județ, la PIB pe cap de locuitor)în creștere față de anul trecut cu 150 mii lei, dacă se pătrează pe acest trend, Măciuca ar putea ajunge în următorii ani autonomă finaciar, fiind exact polul urban de care este nevoie în Valea Cernei. Administrația Mărcoianu este convinsă  că ritmul economic susținut din  ultima  perioadă  nu  va  scădea.

”Nu este mult ce am realizat până acum, dacă privim geografia economică a județului. Dar în această regiune, vitregită de multe alte condiții, de resurse externe, înseamnă un pas înainte. Se vede ce înseamnă prezența unui agent economic în zonă și atragerea altora pe lângă. Putem să spunem că se conturează o zonă cu profil industrial, chiar pe un drum național important în rețeaua rutieră a României. Odată cu creșterea tranzitului între județe, pe DN 67B, și Măciuca va intra în siajul economic și va cunoaște o accelerare a veniturilor”, susține Mărcoianu.

În comuna Măciuca, priorități sunt în acest rețelele de canalizare și rețea de gaze, spune Mugurel Mărcoianu, primarul localității.

”Vestea bună sosită la finalul anului trecut este un semnal profund pentru economia zonei și petru perspectivele de dezvolatare ale comunei Măciuca. Ne referim la rețeua de gaze care adaugă un stimulent uriaș pentru investițiile pe viitor aici. Gazele au încă o relevanță uriașă în industrie, în producție, în a încălzi o hală cu salariați. Vom începe în scurt timp tot ce ține de acest proiect”, menționează Mărcoianu.

Edilul mai aduagă și faptul că se lucreză la avizele necesare demarării celeilalte mari și importante utilități din comună – rețelea de canalizare, pentru care s-a obținut finanțare atât pe Anghel Saligny cât și prin PNRR.

Tot în 2024 urmează să intre în reabilitarea primăria, care se va transforma în clădire verde, independentă și autonomă din punct de vedere energetic.

Din punct de vedere economic, turismul este un punct important pentru Măciuca dar și, așa cum am mai spus, o mică industrie de servicii care vine în completare. Deja în cinci ani, centrul economic și social al localității a explodat, s-a extins, pe toate cele 4 axe, asta însemnând locuri de muncă, bani la buget, un upgrade pentru nivelul de trai. Agricultura în regim coopertivizat și mecanizat are și ea o desinență în specificul economic al comunei.

Valea Mare caută un drum spre o economie performantă

Cu aproape 500 mii în 2023, în creștere față de cifra din 2022, care a fost 300 mii lei venituri proprii, cu o populatie de aproximativ 3000 locuitori, comuna aflată pe cursul inferior al Cernei, de doi ani începe să construiască o strategie, sub administrația Niță. Tânărul primar știe că interconectarea localitații cu zona limitrofă, identificarea oportunităților pentru afaceri și atragere de bani este singura soluție de scoate comuna din zona săracă a județului.

”Ce putem să spunem. Cu impovizații și pe baza unei inerții nu putem avea rezultate. Dacă stăm pe loc și ne lăsăm să mergem după val, vom avea astfel de rezultate, demografie în scădere, declin economic accentuat, pierderea într-un final a localității. De aceea trebuie, din punctul meu de vedere, resetat cu totul modul de a gândi. Eu am venit primar nu pentru un mandat limitat, ci pentru a deschide toate axele care atragă aici oameni de afaceri. Agricultură, industrie, servicii. Pentru asta trebuie să avem o carte de vizită. Înseamnă o comună care să fie văzută, să fie civilizată, să fie interesantă, să atragă. Avem încă o resursă de muncă, investim în drumuri, în utilități, avem ce pune pe masă celor care vor să facă aici afaceri, tot ce are Valea Mare. Chiar și turism dacă se vrea aic, facem turism. Și industrie și orice care aduce plus valoare. Este greu, nu se face de azi pe mâine, dar asta este menirea mea aici ca primar. Să aduc profit în comună și asta se traduce printr-un buget crescut, prin locuri de muncă și prin dezvoltare”, susține Gabi Niță.

Pas cu pas, comuna Valea Mare se modernizează. Reabilitarea infrastructurii, dezvoltarea și modernizarea instituțiilor publice, școala și dispensarul intră în licitație,  crearea unui parc de agrement în centrul comunei și reabilitarea drumurilor  contribuie la creșterea nivelului de trai într-o comună.

Nu în ultimul rând proiectul cel mai mare care va fi implementat în 2024 privește asfaltarea a 10,9 km de drumuri, contract semnat in toamna asta, contract care înseamnă reabilitarea și modernizarea a 28 de drumuri de interes local.  Acesta spune că după asfaltarea a aproximativ 11 km, prin Anghel Saligny, ar mai rămâne circa 6 kilometri neasfaltați, ceea ce reprezintă doar ultimile capete de ulițe, mai puțin circulate. Și pentru care va cauta resurse prin fonduri europene.

Așadar, în urma unei analize a infrastructurii locale, comuna Valea Mare stă chiar bine în ceea ce privește apa, canalul, iluminatul și asfaltul.

De altfel, Primarul Gabi Niță și-a propus  să scoată localitatea din conul de umbră, să o promoveze și să o prezinte investitorilor care doresc să dezvolte aici afaceri, să ofere locuri de muncă și să contribuie la creșterea veniturilor bugetare. De altfel în doar trei ani a schimbat complet imaginea acestei frumoase localități, mărturie fiind demografia care este în creștere.

Este o localitate mare în care fenomenul depopulării s-a stopat, constructorii din această localitate reuşind de altfel să-şi găsească slujbe şi în România pe salarii decente. De altfel iscusinţa acestora a fost dintotdeauna recunoscută de companiile în domeniu.