Lunca Cernei (Lăpușata, Lădești, Fârtățești, Stănești, Măciuca, Valea Mare), în creștere cu 15% față de 2021. Zona are un nou pol economic

Până în 1989, Lunca Cernei, mai exact porțiunea centrală a județului, era una foarte dezvoltată, având mai multe comune care erau poli raionali pe vremuri, zone de târg, de schimburi comerciale, foarte cooperativizată, cu două licee (Lădești și Măciuca), aici economia socialistă agrară se impusese și reconfigurase funciar zona. Cel mai important dintre aceștia era Lădeștiul, considerat a fi un viitor orășel, în strategiile regimului comunist din 1989, pentru cincinalul care ar fi urmat, chiar era preconizat a se întâmpla asta, prin desființarea comunei Lăpușata, Stăneștiul fiind chiar desființată până în 1990.

Pentru aproape 20 de ani, aceste comune de ambele maluri ale Cernei, curs inferior, au coborât foarte mult, hemoragie de populație, agricultura lăsată în paragină, o populație îmbătrânită. Sărăcia pusese amprenta masiv pe aceste comune. Măciuca ajunsese zonă defavaforizată.

Nici azi lucrurile nu stau chiar pe roze dar, de zece ani, lucrurile par a se schimba. Nu în mod extraordinar, dar încep să se cristalizeze ușor noi poli economici, asta și grație unor administrații eficiente cu zeci de proeicte (Fârtățești) sau unor agenți economici de forță (Măciuca). De altfel Măciuca devine noul centru economic al zonei, având cea mai mare dinamică din această parte de județ.

Lăpușata

O localitate mică, este comuna celor 7 sate și 7 dealuri,  care deschide cursul inferior al Cernei, încheie anul 2022, cu venituri proprii de peste 300 mii lei (157 lei per capita), în scădere față de anul trecut dar grație eforturilor administrației Joița, vorbim de o rețea utilități majoritar extinsă în aproape toate satele.

”Evident că nu ne-am descurca cu acești bani. Dar este un grad decent de colectare, nu avem agenți economici mulți dar se vede cât de importantă este prezența lor. Anul trecut am avut parte de investitori privați aici dar și de eforturile noastre prin proiecte de a construi o rețea de utilități și de drumuri care să permită o deschidere mai mare a comunei. Este un nod rutier și asta constituie un mare avantaj, de aici pleacă drumuri spre Horezu, Râmnic, Bălcești și asta ar putea să însemne un avantaj pentru investitori. Noi am intabulat drumuri anul trecut, toată rețeaua care trebuie refăcută. ”, susține Nicolae Joița, edilul din Lăpușata.

Instituțiile publice sunt în mare parte reabilitate iar din fericire, după de zece ani de instanțe  situația litigioasă a căminului cultural s0a rezolvat, astfel o pată inestetică în centrul civic va intra complet în reabilitare, în acest an. Și tot în 2023 se va implementa programul Anghel Saligny, privind reabilitarea a aproximativ 7 km de drumuri în toate satele.

Localitatea este frumos dispusă pe cele 7 dealuri, comuna având și o frumoasă legendă, fiind așezată geografic pe 7 dealuri, 7 văi și având 7 sate, cu vechi cule boierești, cu zone absolut frumoase în pădurile din subcarpații Vâlcii.

Lădești

Vechi centru raional, un fel de capitală rurală a acestei părți de Vâlcea până în 1989, cunoscută prin zootehnie și alte mici afaceri industriale, azi, Lădești este o localitate care dorește să-și recapte brandul de odinioară. Cu venituri proprii similare anului trrecut, de aproximativ 430.000 lei (273 per capita) de mii lei, comuna nu este în plutonul comunelor sărace ca venituri dar departe vremurile anterioare lui 1989.

”Este greu să refaci industria de odinioară. Pentru că localitatea a trebuit să se readapteze din mers noului context soci-economic. Economie privată nu este cât ne-am dori, avem un mare retailer care investește de anul trecut masiv în zona centrală care a devenit un centru comercial pentru zonă. Ne dorim și alți investitori să vină pentru că avem o infrastructură de utilități destul de bine pusă la punct, drumurile sunt și ele în mare parte reabilitate, se lucrează la extinderi strângem căile de comunicare între sate. Au început arendele la terenuri. Si lucrăm la proeicte pentru atragerea de fonduri în zonă” spune primarul Nicolae Iordache.

Comuna Lădești este situată pe drumul Craiovei, deține câteva instituții publice importane, un liceu, un centru medico-social, are câteva drumuri importante de legătură dar tânjește după o economie care să ofere locuri de muncă și venituri la buget.

Mici antreprenori, un pământ bun arabil, o localitate care încă nu și-a găsit un sens. Dar are resurse, pomicultură, agro și zootehnie, drumurile de legătură sunt, este dispusă în zona centrală a județului dar la distanțe relativ mari de orașele din jur.

Se poate preta însă în zona comunelor cu zone de case de vacanță, având o așezare geografică, precum restul comunelor subcarpatice, plăcută, cu aer ozonat, fără poluare și cu o climă blândă. Este mult de muncă pentru a ajunge din nou un brand în zonă.

Fârtățești

Este de departe comuna cea mai mare ca populație din zonă, cu peste 3500 locuitori și  cu cele mai multe proiecte elaborate în această zonă, în ultimii zece ani, de câtre adminstrația Voicescu. Comuna este în rândul comunelor aflate în curs de dezvoltare, a depășit pragul de 511 mii de lei venituri (146 lei), puțin însă raportat la capitalul uman uriaș, din cele 20 de sate.

Dispensar, unități medicale, școli, gradinițe moderne, centre rezidențiale pentru vârstnici, unități școlare incluzive, baze sportive, centre culturale,  rampe pentru gunoiul menajer, săli de sport, o bază de agrement, un parc fotovoltaic, o mănăstire sunt doar o parte din investițiile realizate în ultimii ani de Nicolae Voicescu.

”A trebuit să facem. Era normal că localitatea să beneficieze de toate instituțiile publice necesare vieții sociale într-o comună cum este a noastră. A fost greu, lipsa finanțărilor, căutarea de resurse, fonduri europene, fonduri guvernamentale, orice ban adus aici, a fost o muncă de echipă. Aici, la primărie nu se stă. Se lucrează. Asta mă bucură, faptul că avem o echipă de profesioniști. Evident că țelul nostru este de a urca în clasamentul economic al comunelor. Ne-am dori să ajungem măcar la venituri de 1 milion de lei dar pentru asta trebuie să îi atragem pe investitorii privați aici. Pentru a avea un buget care în afara politicilor sociale să poate fi folosit pentru cofinanțarea de proeicte de investiții, avem o serie de proiecte prin PNRR și prin Saligny, unde ne trebuie banii de confinanțare. Lucrăm pe energia verde și pe mobilitate urbană, pistă de biciclete, trasee de cicloturism. Iar la nivel de drumuri trebuie să scurtăm distanțele dintre sate, să strângem comuna, să asigurăm un trafic fluent. Cred că faptul că ne aflăm la intersecția a două drumuri naționale, este o premisă care ar putea stimula pe cei care au în plan ideea de a dezvolta afaceri aici”, spune primarul Voicescu.

Latura agro-turistică este o provocare pentru administrația din Fârtățești. Mai ales după ce în comuna a fost ridicat un frumos schit, pe unul din cele mai înalte piemonturi, zonă de un pitoresc absolut. Și recent au fost obținute mai multe proeicte privind pista de biciclete.

Fârățești a fost una din vetrele importante ale satului românesc medieval, un sat cu o aristocrație boierească, cu importante participări la revoluțiile din 1821 și 1848, aici fiind zona unde românii au creat printre primele școli și au ținut la identitatea lor și la patrimoniu.

Asta se reflectă în zecile de biserici, în frumoasele case vechi în stil românesc. Este o localitate în care în ultimii ani, s-a reîntors mulți dintre cei plecați în afară. Aici cu programe naționale de a stimula economic pe cei care vor să ponrească o afacere, viața economică din Fârtățești ar cunoaște alte perspective.

Stănești

Din păcate vorbim de o localitate frumoasă, dispusă admirabil pe malul stâng al Cernei dar care nu reușește de ani buni să găsească o cadență economică. Cu doar 100 mii lei venituri proprii(86 lei per capita),  micuța localitate se află pe ultimul loc, în județ ca sume strânse la buget, ceea ce obligă administrația locală să caute resurse sau modul de a atrage investitori în zonă.

Actualul edil și viitorul edil are sarcina de a concepe o strategie pentru a valorifica potențialul acestei comune. Ternurile agricole sunt bune, zona de zootehnie, zona de pomicultură, există chiar și varianta unei industriii extractive, în comuna fiind identificate bogate zăcăminte de gaze naturale.

”S-a muncit mult la infrastructură. Cu resursele mici pe care le avem am pus la punct o rețea de apă și canal, am amenajat drumuri, am creionat chiar și o zonă cu specific agro-turistic, având parte de o frumoasă mănăstire. Am deschis noi drumuri către Fârtățești, avem proiecte depuse pe Anghel Saligny pe care în acest an le vom implementa. Am investit în școli și vreau să spun că am reușit să punem sănătatea pe lista de priorități, aici va funcționa un centru medical de permanență. Da, este clar că ne dorim investitori privați, trebuie să dăm înainte. Trebuie atrași bani”, spune primarul interimar Sever Preoteasa.

Comuna a beneficiat de investitii județene la nivel de drumuri. Dar totul rezidă în capacitatea noi adminsitrații de atrage noi fonduri și agenți privați. În prezent se lucrează la proiecte verzi.

Localitatea este una care se pretează la destinații de locuit, fiind perfectă pentru o locuință de vacanță sau una de vară, fiind liniștită, fără poluare, cu un aer curat și cu o natură generoasă.

Anul 2023 ar putea să însemne un reviriment al comunei din punct de vedere economic, asta depinde de capacitatea administrației de a reuși să o pună în calea investitorilor. Echipa tânără care se află acum la conducerea primăriei, are această dorință și vrea să reușească în a aduce cadența economică pentru Stănești.

Măciuca

Este, din punct de vedere economic cea mai dezvoltată comună din Valea Cernei și chiar din Vâlcea.  Cu aproximativ 1,4 milioane lei (1.223 per capita, poziția 6 în județ!) mii lei, dacă se pătrează acest boom economic, Măciuca ar putea ajunge în zece ani, exact polul urban de care este nevoie în Valea Cernei. Administrația Mărcoianu este convinsă  că ritmul economic susținut din  ultima  perioadă  nu  va  scădea.

”Nu este mult ce am realizat până acum, dacă privim geografia economică a județului. Dar în această regiune, vitregită de multe alte condiții, de resurse externe, înseamnă un pas înainte. Se vede ce înseamnă prezența unui agent economic în zonă și atragerea altora pe lângă. Putem să spunem că se conturează o zonă cu profil industrial, chiar pe un drum național important în rețeaua rutieră a României. Odată cu creșterea tranzitului între județe, pe DN 67B, și Măciuca va intra în siajul economic și va cunoaște o accelerare a veniturilor. Și mă bucură mult că aici există deja un cluster antreprenorial. Nu mai puțin de 8 tineri au ales să plece  pe cont propriu în lumea responsabilității financiare, după ce au urmat un curs antreprenorial. Avem 8 noi antreprenori în localitate”, susține Mărcoianu.

Adminsitrația a reușit în ultimi ani mai multe proiecte cu fonduri europene și guvernamentale să intervină și să reabiliteze mai multe instituții publice – școli, liceul, centre rezidențiale,  însă problema cu care se confruntă este rețeaua de utilități, comuna fiind dependentă de mai multe proiecte județene în acest sens.

Din punct de vedere economic, turismul este un punct important pentru Măciuca dar și, așa cum am mai spus, o mică industrie de servicii care vine în completare. Deja în cinci ani, centrul economic și social al localității a explodat, s-a extins, pe toate cele 4 axe, asta însemnând locuri de muncă, bani la buget, un upgrade pentru nivelul de trai. Agricultura în regim coopertivizat și mecanizat are și ea o desinență în specificul economic al comunei.

Valea Mare

Cu aproape 300 mii lei venituri proprii (129 lei per capita), cu o populatie de aproximativ 3000 locuitori, comuna aflată ultima pe cursul inferior al Cernei, de doi ani începe să construiască o strategie, sub administrația Niță. Tânărul primar știe că interconectarea localitații cu zona limitrofă, identificarea oportunităților pentru afaceri și atragere de bani este singura soluție de scoate comuna din zona săracă a județului.

”Ce putem să spunem. Cu impovizații și pe baza unei inerții nu putem avea rezultate. Dacă stăm pe loc și ne lăsăm să mergem după val, vom avea astfel de rezultate, demografie în scădere, declin economic accentuat, pierderea într-un final a localității. De aceea trebuie, din punctul meu de vedere, resetat cu totul modul de a gândi. Eu am venit primar nu pentru un mandat limitat, ci pentru a deschide toate axele care atragă aici oameni de afaceri. Agricultură, industrie, servicii. Pentru asta trebuie să avem o carte de vizită. Înseamnă o comună care să fie văzută, să fie civilizată, să fie interesantă, să atragă. Avem încă o resursă de muncă, investim în drumuri, în utilități, avem ce pune pe masă celor care vor să facă aici afaceri, tot ce are Valea Mare. Chiar și turism dacă se vrea aic, facem turism. Și industrie și orice care aduce plus valoare. Este greu, nu se face de azi pe mâine, dar asta este menirea mea aici ca primar. Să aduc profit în comună și asta se traduce printr-un buget crescut, prin locuri de muncă și prin dezvoltare”, susține Gabi Niță.

Pas cu pas, comuna Valea Mare se modernizează. Reabilitarea infrastructurii, dezvoltarea și modernizarea instituțiilor publice, crearea unui centru comunal integrat care oferă posibilitatea locuitorilor de a se folosi de orice serviciu într-un singur loc, evident contribuie la creșterea nivelului de trai într-o comună. Parcuri fotovoltaice în valoare de 1 milion de euro, în toată localitate, un proeict îndrăznet al administrației.  Toate acestea au fost bine gândite de administrația publică locală din comuna Valea Mare, special pentru a dezvolta comuna și a crea un atu în atragerea investitorilor.