Localitățile de sub Cozia (Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Muereasca) fac ”alpinism economic”; Au o creștere de 30%. Stațiunea balneară urnește căruța tivului Coziei

Călimănești – anul 2023, anul independenței financiare

Orașul Călimănești este deja un pivot economic, cu pondere masivă în PIB-ul realizat, al domeniului turistic. Începând cu 2023, a devenit autonom financiar, impunându-se categoric în clasamentul localităților dezvoltate ale județului.

Vorbim de un oraș care în ultimii 10 ani și-a dublat cifra din venituri proprii, fiind o stațiune balneară, cea mai mare din România care conduce topul balnear și situându-se în clasamentul general imediat după cele 3 stațiune de pe Valea Prahovei.

Are o dinamică accelerată, în Călimănești se construește asiduu, atrage jumătate din turiștii care sosesc în Vâlcea, se apropie de un sfert de milion de intrări anual, pentru că are și cea mai diversă ofertă de sejur.

Călăneștiul se află deja în topuri naționale, în privința numărului de turiști care o frecventează în toate cele 4 anotimpuri dar atacă puternic și piața externă, administrația Constantinescu propunându-și ca targhet, stațiunea să devină un magnet pentru străini.

Și ca oraș, Călimăneștiul se modernizează, piețe agroalimentare noi, ssitematizări de drumuri, extindere rețele de gaze, dezvoltarea de noi cartiere dar și de noi areal turistice cum este proiectul de la seacă.

În orice caz vorbim de un oraș care niciodată nu scade sub numărul de turiști, cel puțin dublu ca populație, în sezonul estival, stațiunea având de aproape 4 ori mai mare numărul de rezidenți.

Anul financiar, stațiunea balneară l-a închis cu venituri de 7,5 milioane lei, cu peste 700.000 lei mai mult decât în 2022 și cu aproape 900 lei pe cap de locuitor, indicatori care plasează stațiunea vâlceană pe locul 5 în clasamentul general al județului și pe locul 7 ca PIB pe cap de locuitor.

Sălătrucel – revine în Campionatul Național de Parapantă, punând economia pe modul ”turism”

În dreapta Călimăneștiului, pe vechiul drum al Argeșului, se află o comună cu un puternic germene turistic, aici, doar în trei ani, numărul structurile de cazare se apropie de 10, atât inaugurate cât și în faze avansate de execuție, comuna beneficiind de o dispunere geografică  de invidiat, în trepte pe crestele inferioare ale masivului Cozia. Anul 2023 poate fi definit un an cert al consolidării turistice în comuna Sălătrucel, localitatea apărând pe harta Ministerului Turismului.

Din păcate, veniturile proprii nu sunt la nivelul dorit de primarul Dorel Ancuta. Dar cu 761.000, potrivit Finanțelor, 345 per capita, sunt mult mai bune decât în 2022( 250 mii lei, 112 per capita)

Edilul spune că de-a lungul timpului, nu a existat o strategie coerentă de dezvoltare a comunei vâlcene și de atragere a investitorilor privați.

”Din păcate, comuna Sălătrucel nu a fost inclusă pentru ani buni într-o strategie care să pună în valoare faptul că se află atât în vecinătatea acestui pol turistic balnear și nici resursele sale uriașe geografice nu au fost luate în calcul. Am discutat cu Consiliul Local că fără a atrage investitori privați nu vom merge mai departe. Și că este necesar să atragem fonduri proprii la buget care să ne permită o independență.  Comuna Sălătrucel nu are decât două mari componente de dezvoltare, din punctul meu de vedere – rezidențial și turistic. Și poate mică industrie.  Aici nu putem concepe o industrie mare, poluatoare. Ar fi păcat și am gândi împotriva naturii și a muntelui din spatele nostru. Dacă Sălătrucelul ar fi fost conceput ca strategie economică, în 30 de ani ca o prelungire turistică și rezidențială a Călimăneștiului, altfel ar fi stat lucrurile în prezent. Noi asta facem acum. Și se vede cum crește zona, demografia este relativ pe plus, nu avem o hemorgaie de populație, dimpotrivă. Ne va ajuta și apropierea de nodul de autostradă de la Vâleni, valorificăm muntele”, spune Ancuța.

Cum poate fi valorficat muntele? Simplu, reinventând tradițiile spune edilul din Sălătrucel, comună care deține cel mai cunsocut versant al județului – Cozia.

”Campionatul National al Romaniei, se organizeaza la noi, la Cozia, în Valcea între 13 și 19 iulie. Cozia este situat în mijlocul României, în comuna Sălătrucele și a fost în urmă cu mai bine de 10 ani Scena Competiției Române de Parapantă. Să reînviem împreună paginile de istorie. Piloții străini sunt bineveniți să concureze alături de piloții români de top”, menționeză primarul din Sălătrucel

În politicile de dezvolare ale comunei se numără și investițiile care constau în finalizarea utilităților – asfalt, apă și canal în toate satele, inclusiv pe o nouă legătură cu Berislvești, un nou drum agro-turistic, de sub munte. Sunt investitii menite în a atrage noi rezidenți și noi dezvoltatori în domeniul turismului.

”În concluzie trebuie să promovăm cu atât mai mult traseele turistice, masivul Cozia cu vârful Cozia, cascadele, cheile, parcul de fosile, pentru a demonstra celor care vin în vacanțe aici, să vadă că au oricând ceva de făcut. Dumnezeu ne-a oferit o natură frumoasă, Sălătrucelul este binecuvântat prin prisma acestor daruri ale naturii. Acestea sunt resursele care pot contribui la bugetul local. Turismul poate genera evenimente, poate genera o industrie a serviciilor. Vom putea aici, sta de vorbă cu proprietarii de pensiuni să vedem ce putem organiza comun și care să fie cheia, atracția, stimulentul pentru a face din Sălătrucel o destinație turistică. În orice caz, este bine că avem o localitate care devine din ce în ce mai cunoscută”, susține Dorel Ancuța.

În orice caz, Sălătrucelul nu are decât aceste două opțiuni, zonă de rezidențial, pentru cei care doresc o locuință la 5 minute de Călimănești și 20 de Râmnicu Vâlcea și zonă de turism, pentru dezvoltarea acestui sector într-o comună așezată geografic, pe tivul Coziei.

 

Berislăvești, o poarta de intrare în județul Vâlcea, dinspre Autostrada.

Comună cu un grad de venituri care se apropie de 1 milion de lei (332 per capita) dublu față de 2022, este o localitate care va deveni în foarte scurt timp un nod rutier spre Țara Loviștei, Argeș și Călimănești, întinsă pe versantul estic al Coziei.

O comună care are o dinamică axată pe o economie durabilă, primarul Nicolae Popescu spune că agricultura, zootehnia dar și turismul sunt resursele pe care localitatea le pune la dispoziției investitorilor.

”Normal că insistăm pe reabilitarea tramei stradale, pe tot întinsul comunei, așteptăm investitori și putem concesiona terenuri, un buget local se susține cu aceste surse din mediul privat. Avem o demografie stabilă, proiectele noastre se focusează pe utilități si, sperăm că în următoarii 2-3 ani, această rețea să fie una terminată. Din punctul meu de vedere, dispunerea localității noastre în zona de sub Cozia, pe drumul care va lega stațiunea Călimănești de Autostrada Sibiu – Pitești, în limita sudică a Țării Loviștei, pe drumul care urcă la Vârful Cozia. Sunt atâtea aspecte care pot face din localitatea noastră un brand turistic, mai ales că în ultimii ani, avem oameni care au avut curajul și au acceptat provocarea de a realiza complexe turistice. Dar noi vom finaliza sper anul viitor mare parte din drumuri, cel puțin acolo unde avem sate, aglomerașii urbane. Și vom implementa rețeaua de canalizare. Care este așteptată de multă vreme. Anul 2024 va fi așadar un an în care majoritatea utilităților importante va fi realizată”, spune primarul Nicolae Popescu.

Așadar, apa, canalizare, drumuri sunt principalele teme care fac agenda administrației locale, investiții care au fost aplicate cu succes până în prezent în Berislăvești.

Comuna Berislavești se pretează și la investiții în zona zootehniei și a pomiculturii, relieful este unul cu foarte bun potențial pentru acest tip de economie.

În orice caz planurile administrației Popescu sunt de a dubla în următorii ani veniturile proprii, de crea locuri de muncă, de a reuși atragerea de resursă umană ca populație nouă, din zona clasei de mijloc, mai ales prin revenirea tinerilor din afară și stinularea acestora pentru a face o afacere.

De menționat că este singura localitate vâlceană care a aplicat acea lege de a oferi tinerilor loturi pentru construcția de case.

Muereasca – viitor liant între Călimănești și Olănești

Aflată atât la marginea Râmnicului cât și bazinul Călimăneștiului, legându-se pe un drum monahal străvechi, comuna Muereasca se străduie să obțină un statut de zonă de destinație rezidențială și să faciliteze accesul turistic religios pentru pelerinii care doresc să viziteze singura mănăstire athonită din România.

Considerată drept Rășinarii Vâlcii, comuna este una care s-a schimbat mult în ultimii ani, având o cale de acces rutieră execelentă care duce la obiectivul religios amintit și, important de subliniat, în Muereasca se construiește. Și e vorba de o infuzie de bucureșteni mulți care aleg liniștea acestei comune submontane pentru a avea o locuință de vacanță sau un un loc unde să se retragă la pensie.

”Majoritatea celor care au ales să se mute aici, să contruiască, sunt cei care au venit la Frăsinei. Le-a plăcut localitatea, s-au interesat de utilități, de proiectele noastre în acest sens. Le-am precizat că avem în program extinderi de apă în majoritatea zonelor, că avem proiecte pentru drumuri, pentru drumuri de legături cu Călimănești și Olănești. Avem o localitate care se dezvoltă pe sectorul rezidențial dar și prin turism. Anul acest vom continua amenajarea cu mobilier urban, foișoare, bănci,  a drumului central. Vom asfalta din drumurile de interes local, avem proeicte pe energie verde, vrem să amenajăm zone de drumeții, de picnic. Dar cu respectarea naturii. Pentru că Muereasca de asta este căutată sau și de asta, pentru natură”, susține primarul Ungureanu.

Cu venituri de aproximativ 900.000 de lei, triplu față de anul trecut, administrația consideră că în următorii ani, acestea se vor dubla dacă nu chiar mai mult, având în vedere interesul pentru această zonă. Mai ales că se învecinează cu una din comunele vâlcene, Bujoreni, care se află pe podiumul localităților dezvoltate ale Vâlcii.

Astfel, Muereasca, Sălătrucel și Berislăvești sunt cele trei localități aflate în bazinul Călimăneștiului dar totodată și în arealul metropolitan al Râmnicului. De la Berislăvești, de exemplu și până în municipiu nu se face ca distanță în timp, mai mult de 25 de minute. Sunt comune care depinde foarte mult de gradul de dezvotare al celor două orașe, de investițiile pe care guvernul le va aproba aici.  Două investiții mari au fost implementate aici, este vorba de drumurile județene atât pe ruta Bujoreni – Muereasca, respectiv Călimănești – Sălătrucel -Berislăvești. Iar în acest an se va implementa și proiectul drumului județean Dăești – Jiblea.

Astfel  cu aproape 10,2 milioane lei, în creștere cu 30% față de 2022, când s-au ridicat la 7,8 milioane de lei, din care 7,54 milioane sunt venituri proprii ale Călimăneștiului, acest bazin metropolitan are șanse mari de a se dezvolta economic și de a ridica standardele de confort pentru locuitorii și pentru cei care optează să se mute aici. Călimăneștiul se dovedește locomotiva care trage aceste localități, de sub poalele Coziei.

Liviu POPESCU