Localitățile din Valea Pescenei(Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) și-au crescut veniturile cu 3% în 2022

Din păcate, potrivit analizelor datelor financiare puse la dispoziției de Ministerul Finanțelor, localitatățile cu venituri proprii mici, se află în această parte de județ, pe culoarul legendar al haiducilor, pe frumoasa vale a Pescenei, un râu care izvorăște de sub o stâncă din Pădurea Higi.

Lipsa masivă de investiții guvernamentale atâția ani, iar când în sfârșit acestea au venit, am dat peste un constructor neserios, o populație îmbătrânită, face ca această zonă, de un farmec și de un pitoresc aparte să nu-și găsească încă o cadență economică. Chiar dacă cifrele sunt mai mari decât anul precedent, creșterea este mult prea redusă ca să se simtă în planul economic masiv.

Scundu

Cu o populație de aproximativ 1900 de locuitori, comuna Scundu strânge din taxe și impozite, 200 mii lei (105 per capita), sume de care tânărul primar Mihai Blejan se declară nemulțumit.

”Normal că nu putem gândi nu știu ce investiții mari, cu resurselor noastre fără a primi sprijini central. E un cerc vicios, noi nu putem face investiții mari în infrastructură, dacă nu avem infrastructură, nu vin investitori iar dacă nu vin investitori, bugetele noastre rămân sărace. Și tot așa. Dacă nu există la nivelul țării nu program amplu de a investi în lucruri elementare – apă, canalizare, drumuri, gaze, România rurală nu va da înainte. România rurală nu este reprezentată de comunele metropolitane și de restul de 80% de localități rurale, care ca și Scundu, se luptă să supravuiețuiască. Dacă nu suntem sprijiniți în marile investiții, satele se depopulează, școlile se închid, casele se dărâmă, drumurile se distrug, ne trezim cu o Românie abandonată. Noi asta vrem să fim sprijiniți măcar pentru cofinanțări. Pentru că resursele noastre sunt limitate”, spune Mihai Blejan.

Acesta se luptă pentru a implementa proeict de canalizare fără de care nu poate accesa un proiect pe drumuri. Acum depune proiecte pe PNRR (canalizarea) și speră să se deschidă o linie de finanțare pentru drumuri

Comuna se află într-o frumoasă vale a pârârului Scundu, care face trecerea dinspre Lunca Oltului spre Pesceana și de aici pe Drumul Haiducilor spre centrul județului.

Din păcate, o zonă cu alunecări, cele mai multe din județ,  cu multe probleme generate de acestea și care necesită rezolvare. Este una însă din cele mai frumoase comune, plasată între păduri și dealuri și care la nivel național deține un record absolut, pe teritoriul comunei Scundu sunt nu mai puțin de 400 de izvoare naturale.  Are cea mai bună calitate a apei din județ.

Mihai Blejan spune că fără investitori privați și fără o investiție masivă în infrastructură, localitate nu poate să vadă luminița de capătul tunelului.

Pesceana

Cu aproximativ 200 mii lei (112 per capita), comuna cu 1.500 de suflete a reușit în timpul administrației Vasile să investească în infrastructura de utilități, poduri dar și drumuri, surmontând un handicap vechi al localității.

”Comuna era divizată de râul Pesceana și de celelalte pârâruri care se varsă în acesta. Am contruit poduri, am reușit să legăm toate satele, mai mult am reușit să ne legăm cu comuna vecină Roești, un drum extrem de important care scurtează distanțe. Am investit în rețeaua de apă, în școli, în unitățile medicale. Dar nu am putut să facem ce nu s-a făcut aici zeci de ani. Avem și câteva investiții private. Localitatea se pretează foarte bine pe zootehnie. Și ne bucură faptul că și cei care sunt plecați afară la muncă, vin și ridică aici, case. Semn că legătura cu pământul natal este una solidă”, spune primarul Ion Vasile.

Locuitorii au început să investească în zootehnie, în creșterea bovinelor, semn că agricultura este una de bază și care poate salva această zonă.

Din păcate, drumul județean care traversează localitatea a încăput pe mâna unui constructor care multă vreme nu și-a onorat obligațiile fiind singurul dintr-un amplu pachet de drumuri județene reabilitate pe PNDL2 a cărui finalizare încă mai așteaptă. Dar, din fericire, în ultim parte a anului lucrările au reînceput.

În prezent, comunitatea beneficiază de apă curentă, dispensar, școală. grădiniță, multe poduri care asigură accesul mai ușor între sate, dar și noul drum către comuna vecină Roești, care scurtează foarte mult distanța între cele două localități.

Alte investiții care sunt aproape finalizate vizează clădirea dispensarului medical, care este gata, mai trebuie amenajată curtea imobilului și se poate face recepția. Căminul cultural este în lucru, iar in decembrie, la finele anului 2022, ne-a fost aprobat proiectul cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu cele șase stații de autobuz moderne. Așadar, fiecare stație de autobuz va avea wi-fi, afișaj electronic, un confort de care să beneficieze toți oamenii care circulă cu autobuzul. Tot prin PNRR, primăria va fi digitalizată, iar alt proiect prin Agentia de Mediu,  va reabilita iluminatul public și se vor monta stații electrice de încărcare”, a declarat primarul Ion Vasile.

 

Glăvile

Cu venituri proprii de aproximativ 200 mii lei (85 per capita) și cu o populație de 1.700 locuitori, comuna lui Bartolomeu Anania, se străduie prin edilul Iustin Duicu, să găsească strategia prin care localitatea să găsească un drum.

”Este foarte greu să recuperăm decalajul față de alte zone. E drept că această zonă a fost ani buni văduvită ca să nu spun ocolită de marile investiții. Abia în ultimii ani am reușit să facem o cale de legătură cu Lădeștiul, să ne interconectăm, pentru a crește interesul pentru Glăvile. La fe, am investit în apă și în canalizare. Din păcate, cu drumul județean avem probleme și asta se datorează întârzierilor constructorului. Am început un plan de asfaltare, de a remedia alunecările de teren. Să ne facem o carte de vizită. Încep să vină timid și investitorii privați în zonă. Greu dar e un început. Avem locuri în care se pretează pentru cei care doresc o casă de vacanță sau o casă la țară. Așteptăm aceste programe naționale care să ne ajute să ieșim la lumină”, spune Duicu.

De altfel acesta a reușit să atragă 10 milioane de lei într-un amplu proces care implică rețeaua de apă și canalizare în Olteanca, unul dintre cele mai căutate sate din comună.

Proiectele lui Duicu prevăd o extindere a acestui sistem, și așteaptă lansarea ghdurile de finanțare pentru proiecte europene

Anul 2023 a început la Glăvile în forță, cu șanțiere pentru exinderea rețelelor de apă și canalizare. Primarul Iustin Duicu spune că, deja se lucrează la aceste investiții care au o finanțare de 13 milioane lei, prin programul Anghel Saligny, fonduri care acoperă extinderea rețelei de apă cu 17 kilometri, iar canalizare cu 6 kilometri.

La finele anului 2022, comuna Glăvile a mai obținut o altă finanțare cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru digitalizarea primăriei (TIC), montarea a două stații electrice și amplasarea pe teritoriul Comunei a șase stații de autobuz moderne, cu wi-fi, afișaj electronic, etc.

”Noi vom continua programul de asfaltare, vrem să modernizăm școala, dispensarul medical și să ridicăm un nou sediu al primăriei. Totodată avem în proiect extinderea rețelei de apă și canalizare în toată comua, astfel încât să completăm seria utilităților necesare standardului de confort pentru cei care aleg să se mute aici”, completează primarul din Glăvile.

 

Amărăști

Aproape 300 mii lei venituri proprii (177 per capita) sunt estimările pe anul 2022, în Amărăști, o comună cu 1.700 de suflete, unde pentru edilul Adrian Catana este o sarcină, de a schimba modul de a face administrație.

Localitate bogată în legende, este vechea a haiducilor, zone pline istorie, Amărăștiul trebuie să-și găsească o cadență economică. Localitatea unde din păcate, nu prea s-a investit timp de peste 20 de ani.

”Am reluat totul de la zero. Ce nu avem, ce putem face, care sunt modalitățile, unde putem obține resurse. Și cum. Am pregătit proiecte, am luat legătura cu consultanți, să vedem pentru ce pute fi eligibili. Drumuri, extinderi rețele de apă, canalizare, trebuie să facem din această comună una care să fie un brand. Să stimulăm investițiile în zonă, pe investitorii privați să vină. Să atragem populație nouă. Să mișcăm lucrurile”, susține edilul.

Primarul Adrian Catană spune că este păcat de zestrea, de potențialul acestei localități care a stagnat ani buni la capitolul dezvoltare.

”Ca om al comunității, om implicat în viața socială a acestei comune, nu puteam să stau pe margine și să văd cum trec pe lângă noi atâtea oportunități. A fost o provocare și sper că vom reuși, împreună cu echipa pe care o am să învingem conformismul, starea asta de spirit și să dăm o anumită dinamică localității noastre. Trebuie să reducem rapid handicapul dintre comuna noastră și restul localităților. Cum? Simplu, elaborând proiecte și stând la pândă pentru orice axă, orice program care se lansează”, spune Adrian Catană.

Prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Catana urmează a se implementa extinderea rețelei de apă și canalizare toată localitatea, un proiect care ar ridica standardele de confort pentru locuitori.

”Noi trebuie să stopăm hemoragia celor care pleacă din rural după condiții mai bune de viață și să schimbăm sensul acestei migrații. Pentru asta fără investiții în domeniu public noi nu putem spera să stopăm declinul demografic”, mai adaugă edilul din Amărăști.

Crețeni

Este comuna care deschide bazinul viticol al Drăgășaniului, din această parte de județ. Cu venituri proprii care depășesc 260 de mii de lei (128 per capita), cu o populație de peste 2000 de locuitori, localitatea administrată de Constantin Catrina are o șansă dacă valorifică indsutria viticolă și pomicultura.

”Nu excludem și varianta de mică industrie, nepoluantă și având în vedere că suntem aproape de zona municipiului Drăgășani, este o o oportunitate. Dar este clar că prin viticultură, prin podgorii, crame, turism specific, prin pomicultură, comuna poate da înainte. Poate atrage investitori în acest domeniu, pot apărea locuri de muncă, un buget consistent. Eu cred că putem reuși”, spune Catrina.

În acest an, la Crețeni, vor fi implementate mai multe proiecte de investiții, proiecte pentru care primarul Constantin Catrina a semnat deja patru contracte de finanțare.

Tot prin PNRR și vizează reabilitarea moderată a clădirii sediului primăriei Crețeni.

”Ne dorim ca și comuna Crețeni să se modernizeze treptat, astfel încât, oamenii să nu simtă diferența între urban și rural. Orice comunitate rurală trebuie să aibă infrastructură , utilități și servicii. Scopul meu este să am toate acestea în localitate. La ora actuală, Crețeniul are un sistem de iluminat modern, majoritatea instituțiilor sunt reabilitate. iar anul acesta începem să extindem sistemul de canalizare. Nevoia stringentă ar fi modernizarea ultimilor 7 kilometri de drumuri, pentru care vom căuta soluții de finanțare.”, a conchis primarul Catrina.

Sutești
Cu aproximativ 550 mii lei venituri proprii (285 per capita), cu o populație de 2000 de locuitori, comuna administrată de Alin Dumbravă, este una din cele mai dezvoltate din grupul analizat, grație unei timide zone economice care a schimbat parametrii bugetului comunei
Dar din păcate, Dumbravă a plecat la drum și și cu o uriașă datorie pe care a fost nevoit să o eșaloneze, o datorie care depășea de 10 ori bugetul de venituri al comunei.
”Evident că este prea puțin față de cât ne-am propus și față de potențialul pe care îl are comuna. Din păcate, am preluat o localitate îngropată în datorii că la un moment dat nu credeam sincer că-i pot da de capăt. Dar treptat, am început să lămurim lucrurile și să ne apucăm de investitii”, spune edilul.

După zeci de ani de așteptare, astăzi, în comuna Sutești, s-au lucrările la rețeaua de canalizare. După cum bine se știe, comunitatea se săturase a mai aștepta să vadă o astfel de investiție că se realizează pe teritoriul comunei. Asta pentru că, se cunoaște situația financiară a Primăriei, datoriile astronomice, care au condus la neputința și blocarea efectivă a echipei actuale de a putea demara vreun proiect de modernizare, fiind în 2022 la limită de a pierde microbuzele școlare. Dar, cu toate astea, în timpul mandatului primarului Alin Dumbravă s-au mai achitat, dar și eșalonat multe datorii moștenite. Multe din proiectele primarului Dumbravă nu au putut fi depuse, fie din lipsa banilor pentru cofinanțare sau pentru întocmirea studiiilor de fezabilitate, fie că investițiile care se doreau a se înfăptui erau puse sub sechestru.

 

Așadar cele 6 comune care compun grupul de analiză financiară au venituri proprii de 1,59 milioane lei în creștere cu 3% față de 2021, o sumă destul de redusă la potențialul pe care îl are zona. Dar fără investiții masive în infrastructură, fără legături mai multe între lunca Oltului și Valea Pescenei, fără utilități, fără gaze naturale, fără o promovare masivă a ofertei, zona nu își va găsi cadența. Fără asocierea acestora în scopul de atragere de fonduri europene, fără o strategie și o implicare a autorităților în această frumosă vale, greu se va ieși la liman. Este regiunea Vâlcii cu cele mai reduse venituri proprii și este păcat, pentru că așa cum am repetat mereu, este o zonă subcarpatică de vis.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *