Limba română se trage din limba dacică, potrivit teoriilor preotului Dumitru Bălaşa

Mare cercetător şi folclorist, istoric de seamă, publicist neîntrecut, părintele Dumitru Bălaşa din Suteşti, reprezintă imaginea perfectă a cărturarului care scormoneşte neîncetat în colbul istoriei pentru a scoate la lumină adevăruri de mult uitate. Înainte de toate, Dumitru Bălaşa nu a fost istoric, ci preot. Slujind în vremuri tulburi, de grea opresiune comunistă, părintele cărturar şi-a adăpostit toate năzuinţele la poala epitrahilului, zicând de multe ori ca dreptul Iov: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!“.
După instalarea regimului comunist, părintele Bălaşa a devenit foarte incomod. Era unul dintre preoţii cu cele mai consistente dosare din arhivele fostei Securităţi. A fost acuzat pe nedrept că unelteşte împotriva statului şi a primit pentru aceasta cinci ani de temniţă grea. În anul 1959, părintele a fost ridicat de la domiciliul său din Suteşti şi a fost deportat la Aiud, laJilava, iar în cele din urmă la Piteşti. Aproape toate scrierile sale i-au fost confiscate şi puse sub sechestru.
După eliberarea din 1964, a fost trimis la cea mai săracă parohie din Vâlcea, pe care a aceptat-o fără să se opună în vreun fel. În 1967 a fost rechemat la Craiova de mitropolitul Firmilian pentru a revigora revista Mitropolia Olteniei şi pentru a sluji la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru“. Prin cercetările sale a reuşit să aducă în paginile revistei subiecte inedite pe care nimeni nu le mai abordase până atunci. Deşi nu a predat niciodată la catedră, părintele a avut foarte mulţi ucenici pe care a reuşit să-i formeze pentru viitorul Bisericii. Tot în grija sa a fost lăsată şi bogata bibliotecă a Mitropoliei Olteniei. De foarte mule ori rămânea până dimineaţa în sala de lectură pentru a traduce sau pentru a pune pe foaie noile sale descoperiri.
Considerat patriarhul Daco-României, Bălaşa a susţinut în tezele sale că limba română se trage direct din limba traco-dacică.
. El nu concepea ca o cucerire scurtă la scara istoriei de circa 180 de ani a romanilor, numai pe un sfert din teritoriul dacilor, ar fi putut schimba componenta etnică şi limba locuitorilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Această teorie a susţinut-o cu minuţioase cercetări arheologice, documentare şi lingvistice indubitabile, chiar dacă uneori subiective prin pasiunea fulminantă pentru strămoşi. La o analiză strict logică e corectă teoria părintelui Bălaşa. De exemplu, nobilii unguri au stăpânit prin sabie şi lanţuri Transilvania, aproape 1000 de ani, dar românii ardeleni nu vorbesc maghiara. La fel şi austriecii, prin Imperiul Habsburgic, au stăpânit direct peste 200 de ani Transilvania, dar românii şi maghiarii ardeleni nu vorbesc germana. Romanii au controlat mai puţin de 200 de ani şi un teritoriu mic din marea Dacia şi nu ar fi avut cum modifica structura etnică şi limba dacilor. Mai mult, Dumitru Bălaşa a considerat creştinismul timpuriu românesc, prin apostolatul Sfântului Andrei, ca o continuare a religiei dacilor şi pe Iisus Hristos, ca un mare urmaş al lui Zalmoxis. Adică, religia dacilor prin monoteism şi înfrânare a prefigurat creştinismul, iar Zalmoxis prin exemplu sacrificiului personal a pregătit drumul şi calea primirii de către daci, în inimile lor, pe Iisus Hristos.
“Suteştiul ştie să-şi respecte valorile, pentru că localitatea de azi nu era, dacă nu aveam un Bălaşa, un Hăţiş, oameni care au sădit aici, esenţă divină în sufletele noastre. Dumitru Bălaşa, patriarhul sudului, să nu uităm nici asta, a preferat să rămână la Suteşti, deşi i s-au oferit atâtea, iar în modestia sa, a refuzat invitaţia de deveni membru al Academiei Române, în 1990”, spune primarul din Suteşti, Ion Stănescu
AP