Lăpuşata Vâlcii – legenda celor 7 dealuri, 7 sate şi 7 văi

Nu doar Moldova are legenda Vrâncioaiei, ci şi la Vâlcea există o legendă similară, prea puţin cunoscută însă, pe care o redăm acum, mai ales pentru că are parfumul istoric al lui Mircea cel Bătrân, în timpul căruia a apărut, în hrisoave, primul judeţ al României.

Se spune că la Nicopole, unde armata cruciaţilor a fost efectiv spulberată de otomani, chiar şi Mircea cel Bătrân a fost nevoit să fugă, pentru a nu cădea prizonier turcilor. Acesta rămăsese cu un pâlc de oşteni valahi, iar o ceată de spahii erau pe urmele lor. Se apropiau de Dunăre, dar timpul era în defavoarea valahilor.

Unul dintre oştenii valahi, Sima, i-ar fi spus lui Vodă să facă schimb de haine, mai ales că semăna la înfăţişare cu acesta. Voievodul a fost de acord, iar Sima s-a îmbrăcat cu veşmintele lui Mircea.

Vodă a reuşit să treacă Dunărea şi să ajungă în siguranţă la Cozia, unde a rămas două săptămâni, înainte de a pleca la Târgovişte.

Nu mică i-a fost bucuria când, în ultimele zile, la Cozia a apărut chiar Sima. Acesta venise să-i aducă lui Vodă sigiliul şi hainele. Reuşise, în cele din urmă, să scape de turci, deşi o parte dintre oşteni muriseră.

Mircea a fost bucuros de sosirea lui Sima şi l-a invitat la curte, să-i fie om de încredere. Sima a refuzat orice dregătorie, el era venetic din Ardeal. De undeva din zona Lăpuşului. De aceea era botezat Sima Lăpuşoi.  Atunci, Mircea i-a oferit omului pământ în Vâlcea. Sima avea 7 copii, pe care i-a adus lui Vodă.  Mircea i-a văzut, aceştia stăteau într-o magherniţă a „Râbnicului”.

Vodă le-a oferit tuturor copiilor 7 dealuri pe Valea Cernei. Pe copiii lui Sima îi chema Şerban, Mija – băieţii, şi fetele erau Ilinca, Elena, Alexandrina, Bogdana şi Maria. Toţi cei 7 copii au primit, astfel, în stăpânire, 7 dealuri cu 7 sate şi cu cele 7 văi, în zona Cernei. Fiind prima familie de boieri din Lăpuşata de azi, boierii Lăpuşoi (iar ulterior copiii) au primit denumire de moşi.

Comuna are şi azi cele 7 sate – Şerbăneşti şi Mijaţi, păstrând numele băieţilor lui Sima, restul satelor fiind Zărneşti, Săruleşti, Bereşti, Broşteni şi Scoruşu, după numele ginerilor lui Sima, probabil.

Arborele genealogic al lui Sima se pierde în timp, dar comuna Lăpuşata nu şi-a pierdut nici acum din famecul aşezării, fiind, astfel, o punte între Vâlcea de mijloc şi Vâlcea de sud-vest.

Pădurea Lăpuşatei este o pădure fermecată, aşezată pe cel mai înalt deal al localităţii, iar prin traversarea acesteia se ajunge la Roşiile, o altă comună de legendă. Se ştie că pădurea din Lăpuşata era plină de haiduci, pentru că pe aici era cel mai scurt drum al caravanelor comerciale dinspre sudul Olteniei către Râmnic şi Piteşti.

Azi, Lăpuşata îşi caută o identitate, fie spre zootehnie, fie spre pomicultură, încercând să profite însă şi de drumul agroturistic care ar lega-o, pe aceeaşi axă,  de Roeşti, Pesceana şi Scundu, scurtând distanţa spre lunca Oltului.

„Suntem destul de bine amplasaţi, în mijloc de judeţ, exact la trecerea dintre zona dealurilor înalte spre partea colinară, a dealurilor Vâlcii de jos. Într-o vale cu potenţial pomicol, Lăpuşata se pretează la orice investiţie în domeniul industriei agro-alimentare. De aici sunt, de fapt, axele spre Bălceşti, spre Horezu, spre Râmnic, deci într-un nod comercial, o premisă clară de dezvoltare”, spune edilul din Lăpuşata, Nicolae Joiţa.

7 sate, 7 văi, 7 dealuri şi povestea boierilor Lăpuşoi, aceasta este Lăpuşata, localitatea care se pregăteşte, în aceste zile, de bradul de Crăciun…

Mihai IONESCU