Lacul fără fund – Legenda unei crime de la Mosoroasa

Lacul fără fund. Deasupra, dincolo de vârfurile pădurilor Vlădeştiului, la marginea Olăneştiului, până acum 30 de ani era un lac. Un lac frumos după unii, un lac blestemat după alţii. Lacul de la Mosoroasa. Acolo unde horele satului adunau pe toţi localnicii, acolo unde se legau primele iubiri şi unde se iscau primele conflicte între flăcăii din Vlădeşti.

Pentru că aşa începe povestea noastră, cu Tinca, fata boierului Vlădescu, o fată frumoasă, dar cu amorul liber, după cum spun cronicile. La 30 de ani iubise mult Tinca, iar nimeni nu avea ce să-i facă.

Până a ajuns-o destinul. Florea. Era unul din feciorii chipeşi din Vlădeşti, băiat de ţăran, care tocmai venise acasă după ce terminase cătănia în Imperiul Austro-Ungar. Venit la moşie pentru o pricină cu tatăl Tincăi, a fost remarcat de frumoasa jupâniţă.

Femeia nu a stat pe gânduri şi i-a dat loc de întâlnire lui Florea, într-o noapte cu stele multe, la Lacul Frumos. Şi uite aşa a pornit o mare iubire, care i-a făcut inima ferfeniţă lui Florea, feciorul de 21 de ani.

Dar Tinca, după ce s-a săturat de frumuseţile lui Florea, a dat să renunţe la aceste nopţi cu stele. Flăcăul, sub niciun chip să audă de aşa treabă.  Trei zile a umblat pe la moşie, până ce Tinca a pus argaţii să-l biciuie. Umilinţă maximă pentru Florea al lui Gheorghe.

drosera 2Şi Florea nu a stat mult pe gânduri, a pândit într-o zi caleaşca jupâniţei, care tocmai trecea pe la Lacul Frumos, a sărit pe ascuns în caleaşcă, femeia s-a speriat. Dar Florea a lovit-o, lăsând-o fără cunoştinţă, a biciuit caii şi i-a îndreptat fix spre lac. Într-o clipă, caleaşca şi jupâniţa au dispărut în adâncurile apei.

Au existat martori care au mers la jandarmi să spună ce şi cum s-a întâmplat. Floarea a fost arestat.

Dar omul a spus că nu ştie nimic. Şi, după un an, a fost eliberat de la ocnă. Pentru că nu s-a găsit urmă de jupâniţă şi nici de caleaşcă în lac. Cei care s-au scufundat au spus că lacul e fără fund.

Lacul a rămas aşa până în anii ’80. Apoi a început să scadă. Iar în ultimii ani, în locul lacului a apărut o mlaştină. Dar altceva s-a întâmplat. În mijlocul mlaştinii, înconjurat de un cerc de sălcii, pline de şerpi, a apărut o insulă. O insulă din mâl, fiind singurul loc din Vâlcea şi printre puţinele din ţară unde creşte o floare carnivoră – Roua Cerului. Legendele spun că ar fi chiar jupâniţa Tinca întrupată.

Mlaştina Mosoroasa se află la aproximativ patru – cinci kilometri distanţă de centrul staţiunii Băile Olăneşti, la o altitudine de 700 de metri, la capătul unui cătun de 20 de case, izolat, la graniţa cu comuna Vlădeşti.

 ”De fapt, este un lac aproape circular, de aproximativ 200 de mp, aflat într-o cavitate, în mijlocul pădurii de fag. Este înconjurat de sălcii, iar volumul apei variază. În primăvară, el este la capacitate, iar în august se poate întâmpla să nu existe apă deloc. În mijlocul acestui lac există o insulă, unde se ajunge foarte greu, riscul de a te scufunda în mlaştină fiind destul de mare. Pe această insulă găseşti muşchi de turbă şi o plantă foarte rară în România – „Drosera” sau „Roua cerului”, a explicat prof. dr. biolog Gheorghe Ploaie.

DroseraDrosera este o plantă carnivoră, înaltă de 10 – 15 cm. Are flori de culoare albă, iar frunzele au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari, cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiţi şi tentacule, secretă substanţe lipicioase, care se adună sub forma unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine şi denumirea populară a plantei.

 ”Rădăcinile Droserei sunt destul de slab dezvoltate. Frunzele sunt dispuse sub forma unei rozete bazale. O insectă care se aşază pe o frunză a acestei plante se lipeşte de sucul lipicios al perilor măciucaţi. Făcând mişcări de eliberare, ea se lipeşte de mai mulţi peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei şi secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insecta. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos”, a explicat prof. Ploaie. 

Pliante cu rezervaţia „Mlaştina Mosoroasa” vor fi adăugate într-o mapă de prezentare a staţiunii Băile Olăneşti. În acele mape vor fi indicate trasee şi sfaturi pentru cei care vor să admire de aproape habitatul respectivei mlaştini, unicat în judeţul Vâlcea.

Mihai IONESCU

4 comments

  • Ego Sum

    În primul rând, pentru detalii mai exacte, ar trebui intrebat Domnul Prof. Doc. Traian Rădoi, cel ce a „luptat” ca locul respectiv (cel al copilăriei dansului) să fie declarat ca rezervație naturală.
    În al doilea rând, chiar și tata (care a copilărit prin acele meleaguri), și care avea ca loc de joacă acea mlaștină, a spus că au legat mulți pari (araci, bâte lungi) cap la cap în total de zeci de metrii și tot nu au dat de fund
    În al treilea rând, nu ar fi vorba de o crimă, Duduia respectivă, a avut ghinionul să treacă pe acolo și să i se răstoarne CARUL în acel lac, zona fiind foarte umedă și alunecoasă.
    Unele surse spun că lacul se numește „Lacul Frumoasei”, deoarece duduia ar fi fost foarte frumoasă.
    …..
    Alte detalii precise pot fi oferite de către Domnul profesor Dumitru Dumitrescu (fost profesor la Universitatea Constantin Brâncoveanu din Râmnicu Vâlcea.

    • Stanciu Violeta

      Nu mai mediatizați locuri care nu există. Vegetație sălbatică. Amenajări locul, doar cat sa poata de vizitat!

    • Nouras Ivănescu

      Traian Rădoi ,a murit ! Legenda nu e cea care circula prin sate acum 50- 100 de ani ,singurul nume cît de cît real e al lui Florea ( feciorul lui Tabacu ),apa a început să scadă prin anii ’60 ,iar locul nu i a aparținut niciodată lui Vlădescu ( partea sudica a fost a bunicilor mei ).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *