Învârtita Dorului la Vaideeni: Locul unde Ardealul de sub munte se întâlneşte cu Ardealul de peste munte

‘Ardealul de sub munte’, aşa este cunoscut arealul ce se întinde din Oltenia mehedinţeană până spre Prahova, sub poalele meridionalilor iar oamenii acestor locuri au fost numiţi iniţial de cei din vechiul regat ‘ungureni’, pentru că veniseră din Transilvania, ţinutul aflat sub stăpânire austro-ungară.

Cine sunt de fapt ungurenii? Mai ales în judeţul Vâlcea. Aproape toate localităţile aflate în zona nordică a judeţului au un cătun sau un sat care poartă denumirea de ‘ungureni’ sau după caz, “Munteni”. Aceştia sunt la bază păstori români, ardeleni, care au preferat să se aşeze la miazăzi de Carpaţii Meridionali, refuzînd să plătească taxele mari pe care Imperiul Habsburgic le percepea.

Există un fenomen masiv al migraţiei, sociologii definind-o ca una din cele mai mari depopulări a satelor româneşti din Transilvania. Cifrele arată numărul variind între 50.000 şi 100.000 de români transilvăneni care s-au aşezat din Mehedinţi şi până în Prahova, pe linia sudică a Carapaţilor Meridionali.

Astfel, începând cu secolul al XVIII-lea apar în judeţul Vâlcea localităţi cu specific păstoresc – Mălaia, Băbeni, Vaideeni, Boişoara, Voineasa, Milcoiu, Mihăeşti.

Aceste localităţi existau şi înainte de sosirea ciobanilor ungureni, dar localnicii nu aveau păstoritul ca ocupaţie, ci erau lucrători pe moşiile mănăstirilor din zonă – Hurez, Bistriţa, Arnota, Dintr-un Lemn, fie lucrau în exploatări forestiere, fie la moşiile unor boieri locali.

My beautiful picture

My beautiful picture

‘Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni fac parte din Nemărginimea Sibiului. Pentru că tot ce avem aici, la nivel de tradiţii, este moştenit de la păstorii veniţi de peste munţi, din Mărginimea Sibiului, din Săliştea, Răşinari, Jina sau din Vinerea, judeţul Alba’, spune primarul din Vaideeni, Daniel Băluţă

În comuna Vaideeni,  există Jinăreni, Vinerenii, Săliştenii, neamuri cu istoria lor, adusă cu transhumanţa de dincolo de Carpaţi. Unul dintre cele mai cunoscute este neamul Vinerenilor. Mulţi medici şi dascăli vâlceni poartă acest nume – Vinereanu.
Toţi Vinerenii provin din comuna de păstori Vinerea, din judeţul Alba. Nu a mai contat dacă aveau la origine alt nume, în momentul când s-au aşezat în Vaideeni, localnici i-au definit cu acest apelativ – Vinereanu.
Alt neam cu care mândresc cei din Vaideeni este neamul Comănescu. Comăneştenii provin din familia ciobanului Coman, din Săliştea Sibiului. În prezent, cel mai ‘de seamă Comăneştean’ este Lazăr Comănescu, fost
ambasador al României la Berlin şi actual ministru de externe al ţării noastre.

Cei din Vaideeni se reunesc o dată pe an, la finele lunii iunie,  la ‘Învărtita Dorului’. Oameni din mai mult de 10 judeţe sunt prezenţi pentru a se reîntregi, după sute de ani. Sunt evident ‘paternii’, din regiunile de păstori din Ardeal – Sibiu, Alba, Hunedoara, Braşov şi ‘descendenţii’, din vechiul regat – Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău.
Vaideeni 3 Îi unesc aceeaşi muzică, folclorul tradiţional păstoresc, portul în alb şi negru, binecunoscutul produs culinar ‘tocanul de oaie’, clopul şi multă voie bună.
În prezent, pe culoarele transhumanţei de odinioară se lucrează la un masterplan în turism. Astfel, Munţii Parângului vor fi traversaţi de şosele, vor apărea staţiuni turistice, unele cu specific agro, altele cu pârtii de schi. Mulţi ciobani şi-au deschis pensiuni. Şi să nu uităm de Transalpina, drumul care reuneşte zone cu tradiţie în păstorit, Novaciul şi Sebeşul

‘Numai cei care nu ştiu să se adapteze la noile reguli ale economiei nu reuşesc. Ciobanii sunt cei care nu au cunoscut colectivul (colectivizarea – n.r.), nu au ştiu ce este aceea constrângere. Ei au mintea limpede şi iniţiativă’, a declarat Băluţă.

AP

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *