La pas prin frumosul ”oraș” al Orleștiului….
Există un colţ de Vâlcea, unde soarele a ales să se plimbe seara, atunci sub cortina amurgului printre mohorul care adăposteşte greierii verii. Există o poveste a Oltului care a vrut să aibă la margine de luncă, deasupra însă, un loc sfârnt. Orleştiul.
Mai mult decât o comună, aproape un oraș, o reușită a administratiei care a transformat localitatea de pe malul drept al Oltului, în eleganța, bunul gust, estetica oricărui sat european din Vest. 
Trotuare, trandafiri, cireși japonezi, corcoduși roșii, multe parcuri, un iluminat cochet și elegant, transformă această comună într-o destinație pentru mulți orășeni care vor o casă. La țară dar să fie ”ca la oraș”. Și așa e, cu gaz, cu asfalt, cu trotuar, cu apă, canalizare, internet, liniște, aer curat, oameni gospdari. Infracționalitate zero, venituri însă consistente pentru comună, ediul Cirstina dorind mai multe investiții private, astfel încât să existe un buget de funcționare, independent de guvern.
Orșeștiul are doup ceturi, are câteva parcuri, are un drum industrial, are cartiere și nu sate, are un bulevard cu vii, are istorie. Are școli elegante, are un centru pentru vârstnici, are o populație în creștere.
Aici, cum cobori spre Drăgăşanii sudului, pe partea dreapta, zâmbesc dealurile care se zbenguie pe înserat cu un ultium apus de soare. Strugurii verzi, în faza preadolescentină, fânul care curge ca o mare dinspre marginile pădurilor de gorun, totul indică o scenă unde se cântă spre seară iar dimineaţă roua fuge spre adâncuri.
Comuna Orleşti continuă proiectele de urbanizare, fiind una din cele mai avansate localități din acest punct de vedere, pe segmentul confortului şi vieţii de oraş a locuitorilor
Marele Mircea Vodă a lăsat Ţării Româneşti un frumos colţ de rai. Oreştiul.
Un frumos destin şi un poem adus viei nobile este localitatea din 2025 cu cea mai bună infrastructură din judeţ, spunem asta referindu-ne la toate străzile comunei. La Orleşti există apă, gaze, există canalizare, există un complex cultural realizat din fonduri proprii, avem trotuare, un iluminat modern, un centru civic urban, investii private atât în industrie cât și în agricultură, edilul Constantin Cârstina spune că de acum înainte localitatea va trece la o nouă etapă, aceea de a compune pesiagistic farmecul sudului şi al viticulturii.
În Orlești nu prea mai există drumuri neasfaltate, marile proiecte de apă şi canal au adus comuna vâlceană la un standard de oraş. Mai mult decât atât, ca în alte locuri, se cunoaşte un fenomen aflat la început, o întoarcerea a celor care a plecat în urmă cu zece ani la muncă.
Seara în Orleşti, turmele care lasă în urmă un miros de lapte proaspăt aleg singure porţile unde ştiu să intre. Soarele, aşa cum au spus oamenii, stă pe deal mai mult, lângă vie, cavaler de dans. Amurgul e mai lung la Orleşti decât în alte părţi.
Am coborât în naţional privind în lumina lunii, fânul cosit de la primele ore ale dimineţii. E un covor regal de sus de la pădure până jos, dincolo la Olt sau chiar şi mai departe peste timp…
